Dacă ai uitat drumul către lucrurile cu adevărat importante
Sau
Dacă ţi se pare că ai început să te acreşti şi nu-ţi dai seama de ce,
Dacă nu ţi-ai mai văzut de mult timp prietenii,
Dacă ai impresia că viaţa e plictisitoare,
Dacă te trezeşti posomorît,
Dacă dormi fără vise,
Încearcă Micul Prinţ.
Nu contează cîţi ani ai şi nici cîte cărţi ai citit înainte. Basmul cu desene al lui Exupéry poate fi citit oricînd. E o carte pentru copii şi pentru adulţii care nu vor să se piardă de copiii care au fost. O poţi lua cu tine pe o insulă pustie, pentru a nu uita de speranţă. Iar într-un moment cînd ţi se pare că iubirea, frumuseţea, solidaritatea şi binele sînt în primejdie, găseşti în povestirea aviatorului-scriitor un nepreţuibil punct de sprijin.
Să zicem că te-ai pierdut în deşert. Nu ştii dacă mai ai scăpare de acolo şi te trezeşti că apare lîngă tine un omuleţ călător care a venit de pe o planetă minusculă, unde a lăsat o floare. Înainte de a ajunge pe pămînt a trecut pe cîteva planete de o singură persoană. A făcut cunoştinţă cu un rege care n-are supuşi, cu un om de afaceri care vrea să comercializeze stelele de pe cer, şi l-a simpatizat pe un lampagiu care nu face altceva decît să aprindă şi să stingă un felinar din cauză că planeta lui se învîrte atît de repede, încît el, de îndată ce aprinde felinarul, fiindcă s-a făcut noapte, trebuie să-l stingă, pentru că au venit zorii.
Pe Pămînt micul prinţ face cunoştinţă cu o vulpe care-i explică de ce nu se apropie de el. Mai întîi el ar trebui s-o îmblînzească, încetul cu încetul. Călătorul minuscul face cunoştinţă şi cu un şarpe care cu o muşcătură ar putea omorî pe oricine şi care va reveni în finalul povestirii.
Cînd îl întîlneşte pe aviatorul pierdut în deşert, micul prinţ îi cere să-i deseneze o oaie. După ce-i desenează cîteva oi, printre care – din greşeală – şi un berbec, pilotul îi desenează o cutie cu trei săsuflători în care se găseşte oaia. Micul prinţ ştie asta fiindcă atunci cînd aviatorul i-a arătat desenul lui cu un şarpe boa care a înghiţit un elefant şi-a dat de la prima privire că nu e vorba de o pălărie înfăţişată cu stîngăcie, ci de un şarpe care conţine un elefant.
Dar dacă oaia din cutie o să aibă chef să mănînce floarea cînd el se va întoarce pe planeta lui? Aviatorul desenează şi o botniţă.
După ce i se termină apa de băut, pilotul pleacă împreună cu noul venit în căutarea unei fîntîni. Au noroc şi găsesc o fîntînă, dar micul prinţ trebuie să se întoarcă pe planeta lui şi pentru asta va fi nevoit să renunţe la trupul cu care a ajuns pe pămînt. Aşa că va recurge la muşcătura şarpelui, însă nu ca să moară: pe mica lui planetă îl aşteaptă floarea.
Micul prinţ se lasă muşcat de şarpe. Aviatorul scapă şi el din deşert. In nopţile senine, cînd priveşte cerul, pilotul se gîndeşte că undeva, nevăzută e planeta unde prinţul şi-a regăsit floarea. Şi îşi dă seama că oaia din cutie, chiar dacă are botniţă ar putea pune floarea în primejdie fiindcă el a uitat să-i deseneze botniţei şi o cureluşă, ca să nu pice de pe botul oii, dar mai ales fiindcă e sigur că micul prinţ n-a murit, ci s-a întors acolo de unde şi-a început călătoria.