Oficial, suntem într-un mega-proces de digitalizare, în urma căruia ar trebui, în teorie, să avem totul la un click distanță. Numai banii din PNRR, care ar trebui tocați până în 2027, înseamnă cam 20% destinați digitalizării, respectiv vreo cinci miliarde de euro. Cu toate acestea, instituțiile noastre sunt încă blocate în hârtii și dosare fizice, în ghișee cu personal și un sistem care e departe de ținta propusă. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației e o dovadă în acest sens, dacă e să luăm în seamă ce bani cheltuiește numai pe cartușe se toner pentru imprimantele din sediul central. Adică tocmai administrația publică, cea pentru care fondurile europene ar fi trebuit să fie o gură de oxigen în ceea ce privește digitalizarea, dovedește că nu e cazul de așa ceva. Încă plimbăm documente în format fizic, le stivuim prin birouri, le transmitem prin curieri, penru ca mai apoi să plătim alți bani pentru servicii de arhivare. Pe 4 februarie, ministerul condus de Attila Cseke a organizat o licitație publică pentru achiziția de tonere pentru imprimantele și fotocopiatoarele din instituție, pe care a estimat-o la nu mai puțin de 3.575.530 de lei plus TVA. A fost o bătălie mare de oferte, fiind depuse două, astfel că prețul pentru care s-a încheiat contractul a fost de 3.573.504 lei, cu puțin peste 2.000 sub maximul estimat de minister. Iar banii urmează să fie împărțiți de Mida Soft Business, firmă client fidel al statului, cu contracte de zeci de milioane de euro la activ, și Vic Insero SRL, fostă Smart Services Hub, o companie ceva mai mică, dar cu un la fel de mare apetit pentru contractele cu statul, în special în domeniul digitalizării. Or, din moment ce firmele care oferă servicii de digitalizare încasează milioane pentru tonere, e clar că întregul proces merge ca uns cu cerneală.
Ministerul Dezvoltării rămâne fidel dosarului cu șină
