Printre marile întrebări ale omenirii există cîteva pe care ni le-am pus cu toții. Pentru unele am aflat și răspunsurile. De exemplu:
De ce avem sprîncene?
Ați văzut Rocky? Ce ați reținut din el? Normal, scena aia în care boxa în carcase de porc și fuga lui pe treptele muzeului de artă din Philadelphia. Dar n-ați remarcat cum, în timpul meciului de box din final, curge apa de pe fruntea lui ca din cișmea? Ei, ia imaginați-vă, acum, că n-ar fi avut sprîncene. Toată transpirația aia (sărată!) i-ar fi intrat în ochi, l-ar fi usturat, ar fi început să plîngă și ar fi strigat către gagică-sa: “Adrian! Adrian! Adu-mi și mie niște sprîncene ca ale lui Albulescu!”. Not quite the same ending, right? Lăsînd paralele cinematografice deoparte, ne-am păstrat sprîncenele pentru că, în vremuri ploioase, ne ajută să nu ne intre apă-n ochi.
De ce ni se zbîrcesc degetele dacă le uităm în apă?
Teoria era că intră apa în piele și o umflă. Dar fenomenul nu se întîmplă dacă nervii degetelor sînt defecți. Deci este o reacție involuntară a sistemului nervos vegetativ, la fel ca respirația și transpirația. De fapt, vasele de sînge de sub piele se contractă, volumul din degete se micșorează, dar suprafața pielii rămîne aceeași. Rolul chestiei ăsteia pare a fi să ofere canale pentru scurgerea apei (ca în cazul șanțurilor din cauciucuri), astfel mărind capacitatea de prindere a palmei și suprafața de contact a picioarelor, în caz de udeală maximă. Știți voi, ploi, inundații, apă pe scenă la Românii au talent… Da, Andra, exact, faze care-ți fac pielea de găină.
Chiar, de ce facem piele de găină?
Oamenii de știință îi spun “reflex pilomotor”, că nu pot și ei să fie în rînd cu lumea, musai au nevoie de cîte un cuvînt cu “x” sau cu “y” cînd tetrapiloctomizează ceva. Este, de fapt, un răspuns automat, destinat sporirii șanselor de supraviețuire a organismului. Se întîmplă cînd ne e frig sau frică, iar mecanismul prin care se întîmplă este simplu: un micromușchi (pil) erector conectat la foliculul de păr se contractă și face ca firul de păr să se zbîrlească. Dacă animalul are mai mult păr, asta e extrem de util. Cînd e de la frig, părul ridicat creează un strat de aer izolator mai gros între mediu și piele. Cînd e de la frică, părul ridicat face animalul să pară mai mare, prezentîndu-l drept o amenințare mai serioasă. Noi, din păcate, am rămas doar cu reflexul (și cu expresia aia cu părul zbîrlit de pe șira spinării). Apropo, să știți că la sprîncene n-aveți pili erectori. Deci Andra poate că face piele de găină, dar sprîncene ca ale lui Albulescu nu veți vedea.
De ce vrem grăsimi la mahmureală?
În primul rînd, ați greșit: la fiecare unitate de alcool (un pahar de vin, o halbă de bere, un shot de tărie), beți un pahar cu apă. Și ați scăpat de mahmureală. Da, mai multe vizite la pisoar, dar mai puține la găleată. Pe de altă parte, dacă ați ajuns totuși să se învîrtă lumea cu voi și tînjiți după ceva năclăit în untură, este din cauza unei substanțe din creier numită galanină. Galanina mărește apetitul pentru grăsimi, iar consumul de grăsimi sau de alcool stimulează secreția de galanină. Un fel de cerc vicios. Care devine cercurile olimpice vicioase cînd bei și mai bagi în tine și chestii grase. Sorry, de data asta n-am nimic nici despre Andra, nici despre Albulescu.