Stewart Hamish este un bărbat singuratic din Edinborough, cu istoric foarte subțire în relația cu sexul opus. 40 de ani, director IT la bancă, tăcut, cu ochelari, chel și cu puțini prieteni, el este pentru cunoscuți o mare enigmă. Aparent, nu pare să aibă alte pasiuni în afara grădinăritului, nu are iubiri, nu are conflicte și nici opinii politice. Hamish este prototipul bărbatului britanic educat, amabil, dar distant, care vine invariabil la job îmbrăcat cu un trenci vintage impecabil, conducând un Aston Martin Volante din 1982. Nu fumează, folosește telefonul mobil exclusiv pentru a răspunde la apeluri profesionale, rar sună pe cineva, nu are Facebook, nici WhatsApp, nici X, nici Instagram. Unii colegi îl consideră sociopat, alții spun că este un om timid, singuratic și blajin.
Cam acesta este Stewart Hamish, un individ care nu are nici un indiciu de care te poți lega pentru a construi o poveste cu el. Dar orice apă calmă este și adâncă, iar abisurile lui Hamish sunt populate cu creaturi foarte ciudate. La ora 5 p.m., omul nostru termină programul și se duce direct acasă. Ajuns acasă, începe ritualul zilnic îngrijind tufele de crini din grădină, apoi hrănește pisica și termină acest ritual ieșind cu pudelul la plimbare. O plimbare scurtă, cât să-și facă nevoile câinele obez înainte ca acesta să obosească și limba să-i atârne pe asfalt. Întors în living, Hamish pune un disc cu jazz în pickup pentru ca, în acordurile senzuale ale saxofonului și ale ritmului bătut cu bățul pe rama premierului, să-și facă un ceai tare cu care se va duce la birou, acolo unde deschide laptop-ul personal. În lumina gri, filtrată de ceața din grădină și de perdelele ferestrelor înalte ale camerei, se cuibărește haloul de lumină galbenă a veiozei de pe biroul unde Hamish începe să zburde cu degetele pe tastatura laptop-ului, contrazicând toate etichetele pe care cunoscuții i le-au aplicat. Devine îndrăzneț și interesat de lume, iar degetele ating tastatura rapid, așa cum un pianist atacă în concert o piesă tehnică, destinată exclusiv maeștrilor. Domnul Stewart este un virtuoz al computerului, fiind, printre altele, foarte bine pregătit în domeniul Strong AI, sau Artificial General Intelligence, unde reușește să folosească la maximum prerogativele sistemului de a învăța, a judeca și a face conexiuni între noțiuni. Odată instalat la laptop-ul de acasă, domnul Stewart se transformă în doctorul Hamish, iar asta poate da fiori unui eventual privitor indiscret. Chipul, care toată ziua afișa o mină profesională impenetrabilă, capătă acum expresie. Lumina albăstruie și nestatornică a ecranului laptop-ului sculptează pe chipul său această transformare și – contrar faimoasei nuvele scrise de Robert Louis Stevenson – lui Hamish nu-i crește păr pe față și nici gheare de lup la mâini. El devine vârcolac în intimitatea celulelor sale.
Totul a început când era student la Universitatea St. Andrews, iar inteligența umbla doar la purtător, ca simplu proces cognitiv. Acolo a cunoscut o colegă pe nume Ava, o tipă cu un corp superb, blondă și foarte deschisă la partide de sex în locuri publice. În toaleta universității, seara în boschetele din parc sau în mașină. Tânărul Hamish era atunci, ca și acum, timid și foarte rigid, și poate că asta a atras-o pe Ava, ca o provocare la capacitatea ei de a subjuga un bărbat ciudat și nefuncțional. L-a abordat direct, au fost la câteva petreceri împreună și în scurt timp l-a introdus în lumea complicată a sexului. Au terminat universitatea ca iubiți, s-au căsătorit și totul a decurs bine timp de un an. Se simțeau bine, se distrau, făceau dragoste pe unde apucau, părea că așa va fi până când moartea îi va despărți. Dar nu a fost chiar așa, pentru că nu moartea avea să facă lucrarea, ci Angus, șofer de camion, musculos, tatuat, pe care Ava l-a cunoscut în parcarea aglomerată a unui supermarket. Într-o zi, Hamish a venit acasă de la job și a găsit-o în grădină pe Ava făcând sex cu Angus în mijlocul tufelor de crini. Crinii pe care Hamish i-a îngrijit cu o stare maniacală tot anul și de care era foarte mândru. Nu a putut suporta prăbușirea iubirii la un asemenea nivel, așa că a divorțat și de aici începe o istorie a derivei personale pentru Hamish, o derivă care a găsit în cariera profesională insula salvatoare.
Au urmat ani în care domnul Stewart a devenit ceea ce este acum. A încercat să se apropie de câteva femei, dar relațiile au eșuat după a doua întâlnire. Dependența de stilul deviant de a face dragoste cu Ava îi era lui Hamish imposibil de împărtășit noilor sale partenere, iar asta îl făcea disfuncțional într-o partidă de amor clasic. Așa a ajuns sărmanul bărbat un abonat al platformelor de dating, unde a avut parte de experiențe traumatizante cu bărbați ascunși în spatele unor nume de femei, fotografii false, întâlniri la care nu a venit nimeni. Apoi a accesat Dark Web, unde a găsit o platformă AI specializată în flirt, dating și eficientizarea relațiilor intime, OpenLegs AI, o specie de Theory of Mind care este capabilă să înțeleagă emoțiile umane, modelele comportamentale și interacțiunile sociale cu o persoană de sex opus. Succesul nu a întârziat să apară, pentru că platforma AI a elaborat anunțurile pentru a le ajusta la posibilitățile masculine și așteptările emoționale ale lui Hamish. În cealaltă parte a Dark Web-ului el a găsit femei dependente de AI pentru a articula o relație virtuală cu posibili pretendenți și, cel puțin la nivelul prezentărilor și intențiilor, totul a decurs perfect. Hamish revenea la viață, dar să nu credeți că dincolo de Dark Web iubirea venea de la sine. Întâlnirile se consumau tot cu AI, iar diferențele de arhitectură a sistemelor își spuneau cuvântul la masă, la restaurant, unde Hamish și doamna din fața sa luau cina romantică cu telefoanele pe masă pe post de prompter. Flirtul de tatonare era condus de textele AI afișate pe ecranele telefoanelor celor doi, numai că apăreau incompatibilități de comunicare pentru că, de pildă, Elisabeth folosea xAI Grok 4, iar Hamish era fan Anthropic Claude, ceea ce ducea până la urmă la constatarea că există între cei doi nepotriviri de educație, caracter și preferințe în viață.
Anii au trecut, iar platformele AI au evoluat într-atât încât la întâlnire Hamish ajungea să o strângă în brațe pe Fiona ascultând în căștile wireless textele amoroase pe care platforma AI, rulată de telefonul aruncat undeva pe pat, i le dicta pentru a fi spuse șoptit în obscuritatea dormitorului. Iar maniera asta de a interacționa cu partenerul era folosită și de Fiona, astfel încât uneori era mai greu de auzit partenerul de amor decât vocea AI din căști – o voce suavă de femeie pentru Fiona, una baritonală de bărbat viril pentru Hamish. Faptul că preludiul era un monolog în doi nu îi descuraja însă. Tehnologic vorbind, trăirile emoționale ale lui Hamish au ajuns la un optim atunci când platforma OpenLegs AI a început să folosească datele personale ale utilizatorilor din sistemul virtual global pentru a construi profiluri compatibile în cuplu. Așa a apărut Fiona, o amatoare de sex în locuri publice, mai ales în parcuri. Platforma nu doar că avea capacitatea să construiască comunicare în preludiu, dar dădea și indicații practice în partidele de sex, atât Hamish, cât și Fiona fiind ghidați cu exactitate pentru a ajunge negreșit la orgasm. Tot eșafodajul dragostei s-a prăbușit însă pentru cei doi atunci când bateria telefonului s-a dovedit incapabilă să susțină o partidă de sex nocturn prelungit pe banca parcului pustiu. Rămași fără AI, cei doi și-au dat seama că sunt niște străini care nu au ce să-și spună, iar asta l-a marcat pentru tot restul vieții pe Hamish, care s-a retras pe site-urile pentru adulți, unde senzația se traduce în final prin efortul exclusiv al creierului, iar satisfacția, chiar și în lipsa unei empatii feminine, este garantată. Ne întoarcem astfel la haloul de lumină gălbuie a veiozei de pe biroul domnului Stewart, expert IT, care a înțeles că – ai, nu ai AI – ce e în mână nu-i minciună, iar Ava nu se va mai întoarce niciodată.