Venită de nicăieri cu portbagajul plin de costume făcute în lohn pentru colegii de partid, Sorina Plăcintă s-a cățărat rapid și în PDL și în lumea bună a “dreptei” românești. Ciudată opțiune politică pentru cineva care n-a fost în stare să-și învețe odrasla că în România se circulă cu mașina, totuși, pe partea dreaptă a drumului, iară nu pe stânga sau pe trotuar.
Sorina Plăcintă a ajuns rapid ministru în locul lui Ridzi și a devenit o adevărată speranță a “dreptei”, fiind membru de vază al Fundației Creștin-Democrate a lui Teodor Baconsky. Câtă vreme “dreapta” a avut nevoie de costumele și de banii ei, Sorina Plăcintă n-a fost nevoită să arate cuiva că are legături reale cu democrația, creștinismul sau cu vreo activitate plauzibilă a o transforma într-o mare gânditoare de dreapta.
Dreapta ar avea acum, poate, mai mare nevoie ca niciodată de pantaloni și sacouri cu buzunarele burudșite, dar Sorina Plăcintă s-a simțit trădată grav de colectiv, de partid, de ideologie, de creștinism și democrație. Fiul ei, lumina ochilor plini de lacrimi de la moțiune, a fost condamnat acum câteva luni la trei ani de închisoare cu supsendare, iar partidul n-a făcut nimic pentru a-l smulge pe micul etnobotanist din ghearele justiției. Nici afacerile din confecții n-au mers mai deloc, deși “dreapta” a salvat economia. Au mai mers pe ici pe colo niște fonduri europene, dar probabil că doamnei Plăcintă i se pare că fondurile respective “nu puteau fi cheltuite altfel” decât pentru a o ține pe dânsa pe linia de plutire. E greu să fii de dreapta în condițiile astea. Așa că pleci.
Dacă mai țineți minte scena din originalul “American Pie”, întrebarea nu este ce va face PNL cu Plăcinta, pentru că este previzibil. Întrebarea este cine sunt draperiile pe care se va șterge furia virginilor din PDL, virgini care n-au apucat nici s-o strângă drăgăstos la piept și nici să-i privească banii drept în ochi.