106 – Traian îi învinge pe daci în alegeri, după două tururi de scrutin foarte disputate. Se pare că Decebal a pierdut după ce sloganul lui electoral, ”Barză, viezure, brânză, mânz”, n-a reușit să aducă la urne destui alegători. Cronicarii acelor vremuri spun că pe daci nu i-a impresionat deloc promisiunea unui viezure nou, acesta nefiind un animal foarte util.
1456 – Vlad Țepeș câștigă scaunul de domn al Țării Românești, după ce invocă în campania electorală propria figură de justițiar. El mai promite că, dacă va ajunge voievod, va atesta documentar Bucureștiul pentru prima oară, ceea ce a și făcut, în anul 1459. Printre reușitele guvernării Țepeș se numără și reducerea șomajului, deși acest lucru s-a realizat prin tragerea în țeapă a șomerilor.
1475 – Ștefan cel Mare îi învinge pe turci în Bătălia de la Vaslui, asigurându-și astfel un nou mandat în fruntea Moldovei.
1593 – Mihai Viteazul le promite valahilor că, dacă va ajunge voievod, va uni toate țările române într-o singură formațiune statală. Promisiunea lui însă nu prea îi convinge pe românii de rând, deoarece pe vremea aia încă nu apăruse idealul unității naționale. Valahii ar fi vrut mai degrabă autostrăzi.
1784 – În plină campanie electorală, Horea, Cloșca și Crișan sunt chemați la DNA să scrie o declarație despre răscoala țărănească pe care au condus-o. Inițial, cei trei iobagi sunt citați ca martori, însă pe parcursul anchetei li se schimbă încadrarea și la un moment dat chiar sunt trași de roată.
1859 – Alexandru Ioan Cuza este ales domnitor în Moldova și în Țara Românescă. Se spune că lui Cuza îi plăcea să se deghizeze în om de rând și să voteze de mai multe ori în favoarea sa, ceea ce explică, în mare parte, succesul lui electoral.
1866 – Românii aleg în fruntea țării un etnic german, în persoana lui Carol I. Se pare că principele de Hohenzollern era cât pe ce să piardă alegerile, deoarece familia lui deținea în Germania șase castele medievale pe care nu le putea justifica.