1431 – Se naște, la Sighișoara, Vlad Țepeș. Se pare că tatăl lui, Vlad Dracul, se refugiase în Transilvania din calea șpăgilor prea mari care se practicau în maternitățile valahe.
1460 – Pe vremea lui Țepeș oamenii erau atât de corecți încât, dacă uitai la o răspântie niște bani luați ca șpagă, a doua zi îi găseai tot acolo.
1476 – Învins de turci la Războieni, Ștefan cel Mare vrea să se refugieze în Cetatea Neamțului, dar maică-sa îi cere bani ca să-i dea voie înăuntru. Rămas pentru moment fără fonduri, Ștefan cel Mare se întoarce pe câmpul de luptă.
1716 – Încolțit de procurori, Dimitrie Cantemir toarnă tot ce știa despre Moldova. Declarațiile lui sunt adunate în volumul Descrierea Moldovei.
1780 – Un boier îi dă șpagă domnitorului fanariot Alexandru Ipsilanti ca să accepte să ia șpagă de la el, deoarece Ipsilanti era prea important ca să primească mită chiar așa, de la oricine.
1810 – Are loc un experiment medical la București: un renumit chirurg îi cere unui pacient o sumă mai mare decât de obicei, ca să vadă dacă dă sau nu.
1910 – Apare volumul Din lumea celor care nu cuvântă, de Emil Gârleanu, un volum inspirat de viața persoanelor care au fost chemate la DNA să depună mărturie în diverse cazuri de corupție, dar au ales să nu-și toarne prietenii.
1940 – Mihai I urcă pe tron după abdicarea lui Carol al II-lea. Avem de-a face cu un caz clar de nepotism, în care o beizadea e numită într-o importantă funcție publică doar pentru că are un tată influent.
2015 – Preocupați de aspectele morale ale corupției, cercetătorii români încearcă să obțină șpaga artificială, adică aia care nu e obținută de la om.