1821 – Tudor Vladimirescu se deplasează la București în fruntea unei armate de panduri ca să le dea o lecție fanarioților.
1848 – Elevii valahi citesc Proclamația de la Islaz, prin care cer ore mai scurte și pauze mai lungi în toate școlile din Țara Românească. Pe la punctul 6, intră profu’ de română și fug ca potârnichile.
1881 – Eminescu publică “Scrisoarea III”, spre disperarea elevilor, care l-au somat să o țină la sertar. Imediat ce apare, poezia stârnește interesul comisiei care face subiectele de Bac.
1900 – Întrebați cum se calculează numărul Pi, elevii Liceului “Sfântul Sava” din București îi atrag atenția profesorului că se spune corect Pă sau, hai, dacă vrei să o arzi livresc, Pe.
1918 – Elevii care au ratat primul război mondial sunt asigurați că va urma și un al doilea, pentru cei care n-au intrat în primul.
1925 – Lovitură de teatru la o oră de chimie. Nimeni nu se aștepta ca printre elementele din Tabelul lui Mendeleev să se găsească și elementul surpriză.
1944 – România întoarce armele împotriva aliatului de până atunci, ceea ce duce la scurtarea cu șase luni a războiului. Se limitează astfel pierderile de vieți omenești și acumularea de materie pentru proba de istorie de la bacalaureat.
1980 – În semn de omagiu pentru președinte, Academia Română decide ca Teorema lui Pitagora să devină Teorema lui Ceaușescu. ”Oricum, nu e ca și cum am fi siguri că Pitagora e ăla care a descoperit-o”, spun unii matematicieni.
2003 – Un economist român se declară mândru că economistul după care și-a plagiat teza de doctorat a luat premiul Nobel pentru economie. Își trece reușita în CV.