70 î.e.n. – Burebista pune bazele Poliției Dace. Se pare că principala sarcină a polițiștilor era să dezlege misterul disparițiilor din Bucegi și să vadă ce-i cu tunelurile alea secrete din munți.
43 e.n. – Poliția Dacă e tot mai ineficientă. Infractorii râd de fesurile ridicole pe care le poartă agenții. Pentru a stopa acest flagel, polițiștii înlocuiesc căciucile dacice cu niște vată, pe care și-o pun în urechi să nu-i tragă curentul.
106 – Traian câștigă un război important împotriva dacilor, dar pierde sume importante mituindu-i pe polițiștii locali ca să nu-i ia carnetul.
1241 – Năvălesc tătarii. Datorită profesionalismului de care dau dovadă forțele de ordine de pe teritorul românesc, năvala se produce în condiții de siguranță, iar jafurile, crimele, incendierile și luările în robie se petrec fără a tulbura liniștea publică.
1395 – Mircea cel Bătrân și sultanul Baiazid se întâlnesc înainte de bătălia de la Rovine și poartă o scurtă discuție în versuri. Ofițerul de poliție care-l însoțea pe Mircea speră ca rimele să nu ajungă la aia cu ”Cine nu sare, cine nu sare, / Ori este gabor, ori e prost de moare”.
1599 – Mihai Viteazul intră în Alba Iulia, cu antemergător și coloană oficială. Acest lucru e perfect legal, deoarece legea spune că au dreptul la coloană oficială președinții, premierii, șefii Camerelor și voievozii medievali.
1786 – Nicolae Mavrogheni începe să umble prin București într-o trăsură la care erau înhămați cerbi cu coarnele aurite. Deși doar domnitorul fanariot avea dreptul să umble cu ea, de trăsură se mai folosea uneori și vicepremierul Gabriel Oprea, ceea ce constituia un abuz.