1989 – Gabriel Oprea decide soartea revoluției, după ce împarte prin cazărmi studiul său extins despre cum trebuie purtate corect izmenele.
1992 – Gabriel Oprea vede, pentru prima oară, un film care-l va marca: Robin Hood: Bărbați în izmene. Filmul ăsta îl convinge să devină un haiduc academic modern, genul de tip care ia cu copy/paste de la bogați ca să le dea celor săraci cu duhul din politică, administrație și magistratură, să-și facă și ei doctorat.
1996 – Lucrează ca bodyguard pentru Miron Cozma, supranumit Luceafărul Huilei. Se gândește serios să-i plagieze poeziile, în cazul în care se va hotărî vreodată să scrie un doctorat în versuri.
1999 – În noaptea în care-și redactează o bună parte din lucrarea de doctorat, Gabriel Oprea subliniază masiv. El marchează astfel acele paragrafe pe care nu le vrea copiate în lucrarea lui.
2000 – Oprea îi propune lui Marian Vanghelie să îi coordoneze lucrarea de bacalaureat. Bietului Vanghelie însă nu-i stătea mintea la Bac. Îi transmite lui Oprea că mai degrabă ar avea nevoie de un coordonator științific pentru teza de la română din clasa a șasea.
2002 – Moment stânjenitor pentru Gabriel Oprea: el constată că n-are bani să-i plătească pe meșterii care i-au pus gresie în bucătărie, dar le propune niște doctorate în Drept și Siguranță națională, la Academia de Informații. Meșterii acceptă bucuroși, deoarece chiar voiau să se reprofileze și să intre în magistratură.
2008 – Un grup de fizicieni de la Princeton descoperă un univers paralel în care izmenele lui Gabriel Oprea au scris o teză de doctorat despre oameni.
2014 – Oprea încearcă să câștige bunăvoința profesorilor universitari din comisia de etică promițându-le niște doctorate.