Constantin Bălăceanu Stolnici e o rușine liberală.
Că a fost o mizerie de om e un loc comun. Sau ar trebui să fie. Securitatea lui Ceaușescu intenționa să-l omoare pe Vlad Georgescu – directorul secției române de la Europa Liberă –, iar C.B.S. a oferit planurile casei acestuia. Printre multele, multele acte de turnătorie. C.B.S. nu a fost colaborator, a fost cu carte de muncă. În aceste condiții, ți se întunecă mintea când îi auzi pe liberali vorbind despre aristocratul care a fost.
El se potrivește atât de bine profilului liberal de azi. Nu a turnat pentru că a fost strâns cu ușa, ci pentru că a vrut. A turnat ca să ajungă academician, pentru a călători în străinătate și pentru bani.
Profilul său este unul al liberalului de azi, al pedelistului băsist de ieri, al oportunistului lingău care se revendică de la o tradiție antebelică pe care nici nu o cunoaște.
Câtă asemănare totuși între aristocratul Rareș Bogdan și C.B.S. Nu e de mirare că Rareș Bogdan pupă-n fund cadavrul unui turnător.
Nu e de mirare că liberalii, cu toții, se închină la icoana altui ilustru turnător: Mircea Ionescu Quintus.
Dar idolii lor sunt ca ei: oportuniști, slugi, oameni ai Serviciilor.
Exactă concluzie îi asimilează Neculai Constantin Munteanu ultimului mort liberal: „A lucrat pentru Securitate până la revoluție. În decembrie 1989 era propus pentru trecerea la un nivel superior al muncii informative la Direcția a III-a, Contraspionaj. Ironia sorții, revoluția a pus capăt carierei unui turnător cu vocație și cu perspective. Un destin frânt!“.
1 comentariu