În timp ce PNL și PSD încă își mai negociază funcțiile de prefecți, de secretari de stat și de șefi de agenții, pachetul lăsat de Cîțu și de Ghinea în ciuboțelele României sub numele de reforme asumate prin PNRR ticăie din ce în ce mai intens, dând de înțeles că mai are puțin și o să bubuie spectaculos. Căci, Cîțu fiind prea ocupat cu alegerile interne din partidul pe care mai are puțin și-l pierde, Ghinea a fost lăsat să introducă în PNRR-ul românesc o grămadă de „reforme“ pe care nu le-a discutat cu aproape nimeni, deseori nici măcar cu onor colegii săi din USR. În loc să fie un program național, negociat și acceptat de toate forțele politice, dat fiind că urmează să se desfășoare pe perioada unui mandat și jumătate al Parlamentului (până la finalul lui 2026), PNRR-ul scris și negociat de Ghinea și acceptat, supervizat și parafat de către Cîțu nu face decât să reflecte obsesiile autorului celebrei broșuri propagandistice Eu votez DNA!. Fără, așadar, să întrebe pe nimeni, Cristian Ghinea a decis aproape de unul singur care sunt reformele de care are nevoie România, chiar dacă acestea nu se regăsesc nici în programele partidelor aflate la guvernare până în septembrie și nici în cele ale partidelor aflate la guvernare acum. Pe lângă așa-zisele reforme asumate aproape integral pe persoană fizică în numele României, în PNRR se mai găsesc o sumedenie de măsuri care trebuie adoptate până la finalul anului 2021.
La începutul lunii decembrie, România a primit 1,8 miliarde de euro din PNRR, reprezentând prima tranșă de prefinanțare din cele 14.239.690.000 de euro accesate sub formă de granturi. La jumătatea anului 2022, însă, Comisia Europeană va realiza prima evaluare a stadiului implementării PNRR, urmând să decidă atunci dacă România și-a respectat angajamentele și dacă va primi și următoarele tranșe sau dacă programul va fi blocat până la remedierea problemelor.
Până la 31 decembrie 2021, însă, România trebuie să îndeplinească 20 de obiective asumate prin PNRR. Din aceste 20 de obiective, unele sunt de-a dreptul imposibil de realizat în cele trei săptămâni rămase până la sfârșitul anului, mai ales că avem de-a face cu o perioadă plină de sărbători, în care nici Parlamentul și nici Guvernul nu vor da în brânci de muncă.
Până la 31 decembrie 2021 trebuie adoptate Strategia Națională privind Securitatea Cibernetică și Strategia Națională Anticorupție pentru perioada 2021-2026. Chiar dacă aceste strategii pot fi adoptate prin simple hotărâri guvernamentale, ele trebuie dezbătute public și ulterior aprobate de către CSAȚ. Până acum, strategiile nu au fost supuse dezbaterii publice impuse de lege și nici nu au fost anunțate ședințele CSAȚ în care ar urma să fie adoptate.
Până la finalul lui 2021, ministrul Muncii trebuie să semneze contractul de asistență tehnică cu entitatea selectată pentru pregătirea analizei și propunerilor de reformă a sistemului de pensii și să operaționalizeze un ordin de ministru care să instituie un Comitet de monitorizare, însărcinat cu revizuirea sistemului de pensii și de intervenție la nivel de politici în sistemul de pensii. Entitatea încă nu a fost selectată, iar principiile reformei pensiilor nu au fost stabilite în coaliția de guvernare.
Până la 31 decembrie trebuie adoptată strategie de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025. Aceasta nu a fost încă redactată într-o formă finală, nu a fost supusă dezbaterii publice.
Trebuie adoptate criteriile de prioritizare a investițiilor în centrele comunitare integrate. Încă nu au fost elaborate.
Ș.a.m.d. Din 20 de măsuri asumate până la 31 decembrie prin PNRR, 16 sunt încă în diverse faze de elaborare, cu șanse mici de îndeplinire până la finalul anului. La sfârșitul primului trimestru din 2022 trebuie adoptate alte 45 de măsuri asumate prin PNRR, întârzierea adoptării acestora însemnând blocarea fondurilor. Cum ar veni, nici n-am luat bine banii, că mai avem puțin și trebuie să-i dăm înapoi.
„…Ghinea a fost lasat…” Serios?