Cred că Nicușor Dan pur și simplu nu înțelege cum e treaba cu legionarismul. E dintre cei care spun: „Da, dar a făcut și multe lucruri bune!“. Președintele se lasă purtat cu sinceritate și suflet curat de felul în care mizeriile devin ascunse în obișnuințele noastre, în cutume, chiar în limbă și sintaxă.
Ar trebui să-i explice consilierii săi că nu există decât o singură raportare la legionarism, fascism, nazism: o negare a lor fără rest.
Găsesc jenantă prezența sa la Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus. Acolo nu prăznuiește doar Fundația „Ion Gavrilă Ogoranu“ la „Zilele Rezistenței“, ci și membrii grupării Comunitatea Identitară Română, o grupare declarat legionară, în sensul că băieții umblă la cămașă brună, uneori cu tentă nazistă dată de cravatele negre model SA.
Naivitatea și lejeritatea cu care Nicușor Dan tratează aceste lucruri sunt, de fapt, extrem de toxice. E dezarmant uneori să-l vezi cât de greșit se raportează la imaginea de ansamblu și la liniile roșii dintr-o societate liberală. Iar de la Sâmbăta de Sus, omul nostru merge în pelerinaj la Arsenie Boca. Ce minunat să descoperi cât de pătruns de credință și multe altele e președintele țării!
Mă doare-n fund că nu s-a dus la Ziua Marinei să stea printre militari care leșină de căldură, însă găsesc bolnav apetitul său pentru „părțile bune“ ale răului.