Prim-ministrul se uită în jurul lui, vede rata mică de vaccinare și ridică din umeri neputincios. El ne-a creat toate posibilitățile ca să ne vaccinăm, dar poporul e încăpățânat și nu vrea. Ba mai mult, nici nu știe să aprecieze efortul Guvernului.
Ce nu înțelege premierul e că românii nu s-au vaccinat tocmai din cauză că s-a organizat un congres cu 5.000 de oameni, în interior, în plină pandemie.
Românii nu s-au vaccinat tocmai pentru că președintele Iohannis, purtând sub fund un scaun mai mic cu două numere, s-a îngâmfat în public fără mască.
Românii nu s-au vaccinat și din cauză că, în lunea de după congresul PNL, au fost în București 2.559 de cazuri, adică jumătate din cazurile pe toată țara. Ca și cum cineva le-ar fi ținut la dulap nealocate, cât să-și împartă liberalii puterea în liniște.
Pe fundalul acestor mici gesturi are loc campania de vaccinare. Fiecare îndemn al Guvernului să ne vaccinăm e însoțit de dovezi clare că același Guvern nu-ți vrea binele, că se crede deasupra legii și că-ncearcă să te facă din vorbe.
E greu să funcționezi în România cu ideea că altcineva îți vrea binele, că e-n regulă să cooperezi cu ceilalți și că societatea nu e o colecție de atomi, ci o țesătură complicată de indivizi care se ridică și cad împreună în feluri despre care nici ei nu-și dau seama.
Ideea de bază e, în schimb, că reușita poate fi doar individuală și că ea se produce nu datorită, ci în ciuda celorlalți, care-s în stare de orice ca să te saboteze. Dacă Guvernul bate la ușa ta, vrea fie bani, fie voturi, fie mai rău, așa că mai bine te faci că nu ești acasă.
În climatul ăsta de neîncredere are loc campania de vaccinare. Insistențele Guvernului, oricât de bine intenționate, se lovesc de neîncrederea generală pe care au construit-o aproape toți politicienii. N-are cum să nu fie suspect să-ți spună că-ți vrea binele unul care-n ultimii 30 de ani n-a mai știut cum să te fure. Din partea unui hoț notoriu, orice propunere pare o invitație la escrocherie.
Florin Cîțu nu are nici o scuză. Nu poate să spună că a făcut tot ce trebuia pentru vaccinare, în timp ce distruge, prin acțiunile lui, chiar încrederea socială de care avem nevoie pentru imunizarea voluntară a populației.
Și-apoi, mai e un vinovat: încrederea asta tâmpită că individualismul și mâna invizibilă a pieței le rezolvă pe toate, că e destul să-mi urmăresc interesele în numele propriei bunăstări pentru ca toată societatea să profite și să se bucure. În pandemie, individualismul e o mașină stricată. Unele lucruri (vaccinare, izolare, carantină, teste) trebuie făcute și pentru alții. Individualismul poate să fie o idee bună în condiții ideale, dar, în situațiile-limită, singura chestie care te poate salva e cooperarea și încrederea, poate chiar și un mic sacrificiu.
