Neștiutele realizări ale lui Louis Pasteur

Nu știu dacă voi aveați habar (eu nu), dar primele cercetări ale lui Louis Pasteur au fost tare departe de studiul turbării.

Un pic de istorie nu strică, deci o strecor finuț nu printre rînduri, ci direct în ele. Louis Pasteur s-a născut în 1822 și și-a descoperit, prin liceu, talentul pentru pictură. S-a dus la Paris, unde trăgeau toți aspiranții și, din fericire, lumea artistică i-a dat un șut în fund care n-a fost decît un salt înainte spre științele destul de exacte ale naturii.

Pînă la 25 de ani avea deja diplome în litere și științe (cu o notă mică la chimie) și un doctorat în științe la École Normale Supérieure. Primele lui studii l-au dus la descoperirea izomerilor, molecule cu aceiași atomi, dar cu aranjamente diferite ale acestora (o chestie destul de importantă în chimia modernă).

Apoi s-a apucat să vadă de ce se oțetește vinul. Și, singur-singurel, a salvat industria franceză de vin (adică nu-știu-cît-dar-mult la sută din PIB-ul Franței). De fapt, omul a observat ceva alcool la microscop și a remarcat un microorganism în formă de bastonaș, pe nume Acetobacter aceti. Acum știm că bacteria asta este prezentă peste tot pe unde există zahăr și că are nevoie de oxigen pentru a se multiplica. Acetobacter aceti transformă etanolul (alcoolul etilic, baza oricărei băuturi) în acid acetic (oțet, blestemul oricărei băuturi). La fel, o clasă de bacterii transformă zaharurile în acid lactic și strică laptele. Omul a experimentat, metodic, cu fermentarea vinului și a laptelui și a demonstrat că o încălzire ușoară (pînă pe la 60^o Celsius) a acestora ucide bacteriile. Ta-daaam! Pasteur tocmai a inventat pasteurizarea. E drept, chinezii știau trucul ăsta din 1117, dar, na, eu ce să le fac dacă au fost atît de secretoși!

Chiar așa, poate mai țineți minte povestea călătorului care a adus viermi de mătase în Europa ascunzîndu-i în toiag și lansînd, astfel, industria mătăsii pe vechiul continent. Ei bine, după ce a salvat industria vinului, Pasteur a dat o mînă de ajutor și la salvarea industriei mătăsii din Franța. Viermii de mătase mureau pe capete, iar Pasteur a observat, la microscop, că două microorganisme se aflau la baza îmbolnăvirii. Așa că a inventat un procedeu care elimina și microbii ăștia.

De fapt, cercetările lui legate de fermentarea vinului și de microbii viermilor de mătase l-au condus către ideea că microorganismele provoacă diferite boli. Și așa a ajuns să descopere vaccinuri împotriva microbilor care provocau holera găinilor, antraxul și turbarea.

De altfel, studiile lui privind fermentarea vinurilor prin contaminarea cu bacterii din exterior i-au sugerat că ar putea împiedica intrarea microorganismelor în corpul uman. Așa a ajuns Joseph Lister să inventeze metode antiseptice pentru chirurgi. Dacă vă sună vag familiar numele, este pentru că v-ați mai întîlnit cu el: Listerine, apa de gură antiseptică, a fost numită în cinstea lui. Nu știu despre oameni, în general, dar aparent doctorii au început să-și dezinfecteze mîinile și instrumentele încurajați fiind de Pasteur.

Iar data viitoare cînd mai beți o bere (va fi pasteurizată) să vă gîndiți și la faptul că avem, acum, un vaccin antirabic pentru că un om a vrut să înțeleagă de ce i se oțetea vinul.