Reporter: Cum aţi aflat?
Nicolae Drăgoi: Din mijloacele media.
Rep.: Şi v-a sunat şi domnul Geoană?
N.D.: M-a sunat, dar nu credeam că e posibil ce vrea dumnealui. Şi atunci a sunat la viceprimar şi dumnealui a făcut ceea ce părea imposibil.
Rep.: Vă e frică de Geoană?
N.D.: Eh, asta acum! Nu mi-e frică, dar o jenă am. Ştiţi, rîde lumea de dumnealui.
Rep.: S-a făcut de rîs?
N.D.: Ce ştiu io, că nu stau la Bucureşti.
Rep.: Sînteţi ţăran, ziceţi-mi cu vorbele lui matale.
N.D.: Dom’le, nu vii la ţăran cînd eşti la pămînt, cînd nu eşti un zero. Se uită lumea chiorîş.
Rep.: Vrea un nou partid, inventat de colo, de la rădăcina pepenelui.
N.D.: Neh, nu există aşa ceva. Jocurile se fac colo, la Bucureşti, e penibil să vii la noi, acilea, la Dăbuleni. Nu înţelege lumea, dom’le, nu înţelege ce vrei de la ea. Îi dai tu butelie, gaz, plăteşti alea-alea? Nu, atunci ce-mi vii cu bazaconii?
Rep.: Sînteţi critic, desfiinţaţi.
N.D.: Dom’le, v-aţi învăţat toţi ăştia de la Bucureşti să vă întoarceţi la noi, la ţară. Dar noi ce sîntem? Vidanjă? Nu zic, domnul Geoană ne-a ajutat… c-o vorbă bună, dar ce-aveţi, dom’le, cu noi, bun-simţ la noi la ţară e să te îmbeţi şi să te laşi ciupit, să fii bătaia de joc a noastră. Asta-i înţelepciunea noastră.
Rep.: Să-ţi baţi joc de cel căzut?
N.D.: Dom’le, nu înţelegi, aşa eşti ca nou. Poţi s-o iei de la cap.
Rep.: Aţi fost căzut?
N.D.: O, de cîte ori, dar vedeţi, şi-au bătut joc de mine şi uite-mă, sînt ca nou. De peste zece ani, primar.
Rep.: Furaţi?
N.D.: Cum adică?
Rep.: Adică, cînd mergeţi pe stradă, aveţi pantofii făcuţi?
N.D.: Da, am pantofii făcuţi, dar ştiţi, la noi e ca la ţară. O balegă, un nămol.
Rep.: Credeţi în moroi?
N.D.: Adică ăi care sînt morţi şi ne tot călătoresc?
Rep.: Da, da, da!
N.D.: Dar mata nu crezi?
Rep.: Aţi făcut vreo exorcizare? Se fac, ici, în Oltenia.
N.D.: Se fac, dar nu-s prostu’ lui matale. Ce vrei? Se întoarce Geoană în politică? Se întoarce!
Rep.: Nu, voiam să ştiu dacă aţi dat cu săgeata în vreun mort.
N.D.: Io? Niciodată!
Rep.: Aţi fost la din astea?
N.D.: Nu, niciodată.
Rep.: Corlăţean sau Blaga?
N.D.: Ce ştiu io? La Bucureşti se fac jocurile. Io nu ştiu nimic.