Nu vreau să mi-l închipui pe Nicușor Dan cum își pune șapca MAGA pe cap, fură trusa Mirabelei să se dea cu fond de ten oranj, își aranjează scutecul și apoi tună autoritar către plușurile uitate în sufrageria de la Cotroceni: „Ești concediat!”, așa cum făcea Donald Trump pe vremea lui „The Apprentice”. Dar, după episodul de la conferința de presă de aseară, asemănarea cu neliderul de la Mar-a-Lago devine izbitoare.
„[…] față de injuriile pe care mi le-ați adus, am dispus ca dumneavoastră să nu mai veniți la conferințe de presă la Palatul Cotroceni în acest mandat”, a glăsuit președintele către Ovidiu Vanghele. Poate mai elegant decît modul în care Trump a gonit o parte din presă de la Casa Albă.
Dar să vedem ce-a obținut președintele. Mai întîi, a obținut statutul de martir pentru Vanghele, acum văzut drept ăla mic persecutat de ăla mare, pentru că e călare pe leviatanul structurilor.
Apoi: „În primul rînd, îmi cer scuze că v-am lăsat să așteptați pînă acum […] Colegii mei miloși au sărit peste ordinul meu, peste dispoziția mea. V-o comunic și îmi cer scuze că v-am făcut să așteptați.” Uite, băiat manierat, și-a cerut scuze. Nu e vina lui că subalternii de la Cotroceni nu dau doi bani pe ordinele sale și fac cum îi taie capul. Nu e Nicușor un președinte slab, așa e situația, n-ai ce să faci.
Un om de stat normal la cap ar fi ignorat presupusele injurii, existente sau nu, și ar fi răspuns întrebării. Pentru că un mare om de stat știe că, dacă vrei să fii ales public, îți asumi multe urări de iubire eternă. Și, să recunoaștem, Nicușor Dan și-a căutat iubirea eternă în ultimul an cu o rîvnă care ar trebui s-o facă geloasă pe Prima Domnișoară, pentru că apărătorul familiei tradiționale încă n-a luat-o de nevastă. Dar, în fine, să admitem că n-avem un om de stat. Avem un Nicușor.
Un Nicușor care nu doar că n-a învățat nimic din experiența predecesorilor săi, dar care insistă să rezolve noi ecuații de regresie matematică și politică. Mai în glumă, mai în serios, dar e lucru știut: dacă te-a înjurat, dacă ți-a zis ceva, atunci îi dai un cap în gură! Pune mîna și învață „Amintiri din marinărie”, tocilarule!