Caţavencii

Nu începe al treilea război mondial. Mai întîi trebuie să-și împartă tiranii lumea

Imaginea premierului britanic Neville Chamberlain fluturînd în fața avionului hîrtia cu acordul de la München a devenit ilustrația standard de dicționar pentru „prostul satului“. Știind valul de nemernicie care a înecat Europa pentru șase ani – asta ca să nu mai vorbim de noroaiele comuniste care au sufocat libertatea pentru încă 45, în timp ce alea securiste continuă s-o sufoce fără rușine și în ziua de azi –, prostia de struț a imaginii umple de revoltă. Orice om de bun-simț simte visceral nevoia de-a urla în minte „BUOULE!“, pentru că un asemenea dobitoc al diplomației merită cel puțin o vocală în plus.

Unii ar putea argumenta, în apărarea prostului satului, că era nevoie de timp. Că n-avea de unde să știe. Că așa și pe dincolo. Sigur, dacă acceptăm ca reală ipoteza că derbedeii neobrăzați au apărut odată cu Hitler și troglodiții lui, și nimeni, niciodată, n-a forțat golănește lucrurile la negocieri, mințind cu o nerușinare care l-ar face pe Scaraoțchi să-i tragă una după ceafă lui Mefisto în timp ce mormăie furios: „Vezi, băi, cum se face, ’tu-ți Faustu’ mă-tii de nepriceput!“.

Dacă socotim însă lucrurile în lumea reală, unde un golan se potolește doar după ce e plesnit peste bot, argumentele se dezumflă ca un politician plin de sine după prima gură de laxativ expres.

După întîlnirea amoroasă din Alaska nu s-a fluturat nici o hîrtie pentru că, mai mult ca sigur, băieții s-au șters cu altceva. Unde anume e secret diplomatic, dar putem bănui lesne după mutrele zîmbitoare și ușurate de povara negocierilor. E vorba de băieții din delegația rusă, pentru că America a reușit să se împuște în picior fără să tragă măcar un foc.

Mai mult decît orice, întîlnirea din Alaska a fost un exercițiu umilitor pentru cea care-și făcea un titlu de mîndrie din „Țara Libertății“. Un criminal de război este primit pe covorul roșu, să fie clar că e un oaspete de seamă, nu un pitic sinistru, kaghebist și genocidal. Un președinte american îi zîmbește călduros, fără să aibă măcar scuza că, din cauza vîrstei, și-a uitat ochelarii și l-a confundat cu Epstein. O Europă răsuflă ușurată că, măcar, cei doi n-au căzut de acord ca zona demilitarizată a Ucrainei să se termine la marginea Vienei. Ar trebui să-i reamintească cineva că pactul Ribbentrop-Molotov avea o anexă secretă.

J.S.

Exit mobile version