Carmen: Klausică, te caută disperați niște consilieri, cică ai dispărut de la o întâlnire.
Klaus: Sssst…
Carmen: Te ascunzi?
Klaus: Îhî. Mă plictiseam, le-am zis că fac pișu și am fugit.
Carmen: Cum să te plictisești, măi?
Klaus: Vorbeau aceleași chestii pe care le aud de un an jumate.
Carmen: Adică?
Klaus: Despre învățământul distrus, despre sănătate, care e un sistem criminal, d-astea.
Carmen: Păi, și despre ce-ai vrea, dragă, să vorbească?
Klaus: Nu știu, să mai găsească și alte subiecte. Nu mai candidez niciodată la președinție, este foarte-foarte plictisitor.
Carmen: Ba mai candidezi.
Klaus: Ba nu.
Carmen: Ba da.
Klaus: Ba nu.
Carmen: Ba da, pentru că să fii Primă Doamnă e super.
Klaus: Bine, mai candidez.
Carmen: Așa, vezi? Ține-i candidatu’ lu’ mama, ține, ține?
Klaus: Să știi că Georgică m-a bătut la cap.
Carmen: Care Georgică?
Klaus: Consilierul. M-a necăjit iar cu niște hârtii de semnat și m-a și lăsat să îmi trag singur scăunelul de la birou.
Carmen: Păi, nu mi-a promis că n-o să te mai sâcâie? Ăsta nu se lasă până n-o sun pe nevastă-sa. Auzi? Am văzut niște poze cu Obama tăvălindu-se prin Biroul Oval cu niște copilași. Le-a pus Casa Albă pe 1 iunie pe Facebook. Vrei să te tăvălești și tu?
Klaus: Acum? Să-mi murdăresc costumașul?
Carmen: Nu acum, că nu avem copii.
Klaus: Nu vreau să fac copii, nu vreau să fac copii, nu vreau să fac copii, mi-ai promis că nu facem!
Carmen: Stai, dom’le, nu te criza, nu facem nici un copil, împrumutăm niște bebeluși să te joci cu ei p-aici, pe covor.
Klaus: Nu mă joc cu bebeluși. Eu vreau să mă joc pe telefon. Pot?
Carmen: Klaus, nu trebuie decât să te prefaci două minute că te joci cu bebelușii.
Klaus: Nu îmi plac bebelușii, fac caca pe ei.
Carmen: Nu or să facă caca cât facem trei poze, termină!
Klaus: Și dacă fac?
Carmen: Dacă fac, fac, oricum o să aibă pempărși.
Klaus: Caca pute. Nu vreau cu bebeluși.
Carmen: Dar cu ce vrei, dragă, cu ce vrei?? Mă scoți din sărite!
Klaus: Singur. O să mă pozez tăvălindu-mă singur prin birou. Acuma pot să mă joc pe telefon?