Copiii nebuni ai retrocedărilor umblă prin Dubai, Londra și Paris, înfășurați în blănuri sau în propria grăsime, se adăpostesc de ploaie în Bentley și Porsche Cayenne, se plictisesc în vile cu piscină în bucătărie și fac shopping cu cardul negru de titan, cu limita fixată la un milion de euro, pus pe numele unui somalez mort din Insulele Virgine. Averile lor dorm în băncile musulmane din Emirate și Qatar, acolo unde mîna lungă a comisiilor rogatorii nu poate pătrunde. Dorm confortabil, în poziția cash, la interiorul unor seifuri bancare, aerisite regulat și tratate de mucegai prin serviciul de supraveghere islamică, plătit separat cu bani gheață.
Dorin Cocoș a vizitat Dubaiul după ce a fost informat că urmează ridicări în cazul Microsoft. După ce a schimbat termenele la depozite și după ce a ridicat gradul de confidențialitate a banilor lichizi, a făcut o călătorie la Doha, în Qatar. Acolo a supus economiile bandei sale la aceleași proceduri. Zeci de milioane de euro, agonisiți în meseria riscantă de infractor, au intrat în somnul supraluminic cu dobîndă mare, fixată la termenul probabil al liberării din pîrnaie.
Dorin Cocoș e un fel de CEO al afacerilor cu trafic de influență, el coordonînd oamenii și comisiile în cazul retrocedărilor cu nouă zerouri. Gheorghe Stelian, zis Stelu, e la bază tinichigiu auto și a fost mobilizat în afacerea Bica și în alte o sută de șmenuri imobiliare doar fiindcă Cocoș avea nevoie de un idiot mai curajos. De la înălțimea trecutului său de forjor, Cocoș a înțeles potențialul oamenilor fără creier și, deci, fără îngrijorări. Pilotat cu măiestrie prin labirintul politic deschis de Elena Udrea, Stelu a știut să vină cu milioanele în dinți și să le depună la picioarele stăpînului său.
Cele zece milioane de euro despre care se spune că Stelu i le-ar fi dat lui Cocoș în schimbul sprijinului primit mai au nevoie de un zero. Cocoș a luat partea leului, iar o treime din bani s-a dus pe șpăgi. Stelu a fost și el premiat cu cîteva milioane, așa cum îi lași niște mărunțiș băiatului care îți aduce țigări.
Banda și modul ei de operare au acoperit mai toate domeniile de escrocherie pe seama statului. La output s-au adunat sute de milioane, care apoi nu s-au mai cazat în căsuțele poștale din Cipru și Monaco, ci în paradisurile britanice și arăbești.
Sursele noastre spun că Stelu a vărsat în fața procurorilor tot, ca după o beție de bere cu vodcă. Cele trei nume noi despre care vorbește Kövesi în acest dosar ar fi mai sonore decît sunetul însuși. Stelu a fost lăsat să plece golit de tot ce ținuse în el, ca o lăuză despovărată, și trimis să se frece de alți complici în bătaia microfoanelor SRI.
De altfel, metoda trădării absolute a făcut ravagii în toate cazurile cu cifre mari. Toți tîlharii s-au dat în gît unii pe alții înainte ca procurorul să apuce să deschidă gura, iar aici e cazul să ne arătăm recunoștința pentru epoca fanariotă.
Arestările nu se vor opri pentru că ele nu pot fi oprite. Sînt împinse înainte, ca un tăvălug, de turnătoria generalizată care se răspîndește mai rapid ca Ebola. “Nu puteți voi aresta cît putem noi a turna” pare să fie strigătul tribului de hoți care împresoară, cu delațiunile lor, timpul liber al procurorilor.
După ce și-au pus banii la adăpost, oamenii vor să-și execute cît mai repede pușcăria, ca să se poată reîntoarce la adevărata viață fără griji.