Caţavencii

Nu toate urnele duc la Horthy

În urma scandalului provocat de urna cu cenuşă a scriitorului Nyirö József s-a vorbit despre apartenenţa acestuia la organizaţia fascistă a „Crucilor cu săgeţi“, dar s-a explicat prea puţin ce-i cu această mişcare. Iată cum o descrie istoricul ungur Paul Lendvai în cartea sa Ungurii (Humanitas, 2001, 2007): „Cei din organizaţia «Crucilor cu săgeţi» reprezentau o mişcare cu caracter specific unguresc, influenţată de fascişti şi naţional-socialişti.

La început, purtau cămăşi brune, foloseau crucea încîrligată şi salutul hitlerist. După interzicerea din 1933, au trecut la cămaşă verde şi cruce cu săgeată, semnul armatei regelui Ladislau cel Sfînt (1077-1095). […] «Crucile cu săgeţi» promiteau maselor de oameni săraci eliberarea de sub asuprirea capitaliştilor evrei şi a moşierilor aristocraţi. […] în 1938/1939 numărau 250.000 pînă la 300.000 de membri“. Trebuie spus că pe 19 martie 1944, nemai­avînd încredere în Horthy, care refuza să-i deporteze pe evrei, nemţii au ocupat armat Ungaria. După o încercare timidă a lui Horthy de a încheia un armistiţiu cu sovieticii (15 octombrie 1944), nemţii i-au răpit băiatul, silindu-l astfel să-l numească în fruntea guvernului pe Szálasi, conducătorul „Crucilor cu săgeţi“, după care l-au arestat la domiciliu, scoţîndu-l astfel, practic, din orice joc. În timpul scurtei domnii a lui Szálasi (sfîrşitul lui oct. 1944 – 29 martie 1945), apreciază Paul Lendvai, numai la Budapesta au fost ucişi în jur de 50.000 de evrei. Trebuie precizat că Horthy nu a fost acuzat niciodată de genocid, ba chiar mai mult, în exilul din Portugalia a fost ajutat financiar de două familii evreieşti. 

 

Exit mobile version