Până înainte de revoluție, inventatorul Ion Cândea a lucrat în cadrul Laboratorului de cercetări al Centralei RomâniaFilm, de unde a fost dat afară când și-a depus actele de emigrare din țară. Reușise deja să obțină câteva zeci de brevete de inventator și inovator, în domeniul electricității, electromagnetismului, termodinamicii și al cercetării tehnice cinematografice. Noua orânduire instaurată în România după loviluția din decembrie 1989, la care a participat activ, i-a hărăzit o cascadă de surprize sumbre. Din arhiva Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) îi dispar în mod suspect cinci cereri de acordare a brevetului de inventator – printre ele, cea referitoare la funcționarea automată a unei termocentrale și un dispozitiv de pornire a unui motor în stea-rectanță dinamică-triunghi. În anul 2003 a depus dosarul nr. A 00009, prin care a solicitat un brevet de invenție pentru un nod cu potețial electric nul. Începând de atunci, inventatorul este pasat de la o comisie la alta, deși conform Legii 64/1991, privind brevetele de invenție, termenul de soluționare a cererii trebuia să fie de maximum 30 de luni. Există suspiciunea că dosarul lui Ion Cândea a fost însușit în mod fraudulos de anumite persoane din cadrul OSIM și vândut unui doctorand de la Politehnica București. În atari împrejurări, triste pentru el personal și mizerabile pentru România, Ion Cândea s-a adresat SRI, ca garant al problematicii aflate sub tutela siguranței naționale, precum inventica sau bazele de date ale OSIM. Scrisoarea inventatorului a fost înregistrată la SRI pe 22 mai 2013. Răspunsul SRI i-a parvenit pe 7 iunie a.c.: “(…) Aspectele semnalate de dumneavoastră exced competențele instituției noastre”, i-a scris șeful Sectorului relații cu cetățenii.
Nu credeți, totuși, stimați compatrioți, că inventica românească depășește competențele OSIM și că inventatorii noștri ar trebui să-și vândă creațiile în țări cinstite și democratice?