Prin primăvară a apărut o știre despre Sacha Baron Cohen, care a venit costumat în Donald Trump la un eveniment politic unde Mike Pence ținea un discurs. Mai târziu, prin vară, au apărut relatări cum că Sacha Baron Cohen a urcat pe scenă costumat în fermier și a cântat un cântec rasist la ceva serbare câmpenească din statul Washington. Martorii spuneau că lumea n-a fost impresionată și că majoritatea celor prezenți s-au uitat cam cruciș la chestiile ciudate pe care actorul le cânta la microfon. Toate știrile astea îți lăsau senzația că SBC și-a cam ieșit din formă, că tot mai încearcă el să provoace haos spunând chestii controversate în timp ce se dă drept altcineva, dar nu-i mai iese ca pe vremuri.
Acum, în toamnă, se vede că vechea impresie era greșită. Sacha Baron Cohen e la fel de amuzant ca-n primul Borat, deși acum încărcătura politică e ceva mai mare. Dacă în vechiul film era vorba de Pamela Anderson și de visele erotice cu blonde ale bărbaților, acum miza e ceva mai mare: jurnalistul kazah Borat Sagdiyev trebuie să ajungă în America și să-i ofere în dar o maimuță vicepreședintelui Mike Pence.După ce planul ăsta pică, trebuie să i-o ofere pe fiica lui, Tutar, lui Rudolph Giuliani.
De data asta, filmul lui Cohen nu mai atacă ținte abstracte și difuze, ca rasismul și sexismul. Acum, filmul demască niște forme foarte concrete de rasism și sexism, de care dau dovadă cei care între timp au ajuns să conducă America. În 2006, era vorba poate doar de un război cultural. În 2020, e un război politic pe față, pentru că sexismul a ajuns să aibă un chip și chiar să conducă țara de la Casa Albă.
Genul de umor pe care-l face Cohen e puțin riscant. Personajul lui ar fi o parodie de antisemit sexist, însă glumele care parodiază niște comportamente retrograde au un mare dezavantaj: se pot bucura de ele și persoanele care aprobă acele comportamente. Mai mult chiar, pentru că Borat 2 (ca și primul film, dealtfel) conține o caricatură în tușe foarte groase a acestui tip de antisemit sexist, persoane care-s sexiste într-o mai mică măsură își pot revendica un fel de progresism relativ. E ceva de genul: Nu, ce spun și ce fac eu nu e sexism. Sexism e în Kazahstanul lui Borat, unde femeile-s ținute în cușcă și fiecare fată vine cu un manual de utilizare după care poate să se ghideze proprietarul ei.
Aș fi crezut că umorul lui Borat nu mai e posibil în 2020, când critica socială s-a mai rafinat și multă lume și-a dat seama că parodia cu tușe groase a sexismului nu e chiar așa de progresistă pe cât pretinde. Totuși, iată că aceeași rețetă merge și-n ziua de azi, deși SBC a trebuit să facă unele ajustări. De exemplu, acum nu mai pornește într-o cruciadă împotriva sexismului difuz, ci are, cum spuneam, ținte politice mult mai clare. Tot de partea lui e și o oarecare urgență a contextului politic. Nu doar că SBC a pornit împotriva sexismului și-a rasismului, nu doar că SBC se războiește cu un politician cu nume și prenume, dar o face fix în ajunul alegerilor prezidențiale, ca să pună umărul la înlocuirea lui.
O altă ajustare față de rețeta originală e că nu mai este Borat singurul protagonist al poveștii. La fel de importantă e fiica lui,care trece printr-o transformare șocantă. La început e un copil crescut în grajd, care visează s-o ia de nevastă un bătrân bogat și să stea într-o cușcă de aur, ca Melania Trump. Însă odată ajunsă în America, Tutar își descoperă drepturile și ajunge al treilea jurnalist în ierarhia dubioasă a Kazahstanului, devansându-și tatăl.
Borat 2 e poate cel mai bun film al lui SBC de până acum, deși, în materie de umor, nu face nimic mai spectaculos decât în primul Borat. Ce are povestea asta în plus e miza mult mai mare și-un sistem de valori mai clar conturat, care justifică umorul altfel extrem de problematic.
Borat Subsequent Moviefilm: Delivery of Prodigious Bribe to American Regime for Make Benefit Once Glorious Nation of Kazakhstan, SUA, 2020. Regia: Jason Woliner.Cu: Sacha Baron Cohen.
2.117 vizualizări
