Cu opt ani în urmă, PP-DD spărgea tot la locale și, mai apoi, la parlamentare, avînd un succes nebănuit, bazat mai ales pe victimizarea fondatorului, Dan Diaconescu. Dincolo de faptul că a dat ceva consilieri locali și județeni prin toată țara și, mai apoi, parlamentari de mare clasă, precum actualul liberal Daniel Fenechiu, PP-DD a fost și o foarte bună afacere pentru fondator. Căci Dan Diaconescu, care nici măcar n-a candidat, și-a francizat partidul. Pur și simplu a închiriat fiecare filială județeană, pe sume considerabile, lăsîndu-i apoi pe responsabilii locali să-și împartă posturile cele mai bănoase pe care le puteau obține sau să-și negocieze, contra cost, voturile din consilii. Francizele locale au adus în sipetele lui Diaconescu zeci-sute de mii de euro din fiecare județ. Bani curați, neimpozabili.
Aia a fost o epocă a haiduciei și a banilor ușor obținuți, care părea că nu se mai întoarce. Pînă de curînd, cînd, profitînd de bătrînețea lui Dan Voiculescu, Daniel Ionașcu a luat în gestiune Partidul Puterii Umaniste Social Liberal. Desigur, PPU-SL este departe de a avea succesul PP-DD și este, în general, departe de a avea vreun succes. Dar asta nu l-a împiedicat pe avocatul-președinte de partid să își rotunjească veniturile în campania pentru locale, cerînd bani de la candidații partidului care voiau să benficieze de augusta-i prezență. Nu vorbim de sume mari, ci de pînă în 1.500-2.000 de euro pentru cîteva ore de stat în aceeași încăpere cu un candidat la Primărie. Dar, pe seceta asta, de unde să ceri și să și primești mai mult?