Zgîndărită de niscaiva intelectuali ai dreptei mofluze și de cîțiva ziariști care s-au rătăcit de Băsescu, dar au păstrat gustul justițiarismului de casă și al presei cu proptele, Monica Macovei ar candida la președinție. Asta după ce și-a văzut sacii în căruța de Bruxelles. Pe vremea cînd Falcă se lupta cu Predoiu, care să fie candidatul PDL-ului pentru Cotroceni, pe Monica Macovei n-o afecta gîndul că rămîne Justiția de mal dacă ea n-ajunge președintă, ci doar temerea că ar putea rămîne la București, dacă nu apucă un loc sigur pe lista de la europarlamentare. Acum, dacă tot se face concurs pentru Cotroceni, în partidul cel nou, Monica Macovei și-ar încerca și ea norocul, pe scurtătură.
Dar dacă are semne că societatea civilă ar vota-o, de ce mai pierde ea vremea certîndu-se cu pedeliștii și stă la mîna lui Flutur, cel care n-a lăsat-o să-și desfășoare elocința în ziua unirii cu liberalii? Cea mai bună probă că patria o vrea ar fi ca M.M. să candideze independentă, ca iluminatul Ghișe sau ca patriotul cu ochi albaștri, Cataramă, nu să aștepte sprijin de la cei pe care-i acuza de lovitură de stat, cînd ea trăgea la vîsle pentru Băsescu. Monica Macovei și susținătorii ei de pe margine știu însă că ea n-a cîștigat niciodată nimic pe mîna ei, ci numai pe liste de partid. De aceea justițiara care vrea reguli numai pentru alții, ea socotindu-se mai presus de asemenea fleacuri birocratice de cînd le-a dat note candidaților dreptei din 2012, ar prefera să stea la votul liberalilor, decît să-și încerce norocul de una singură. Chiar dacă s-o fi temînd că nu strînge ca independentă cîte semnături i-ar trebui pentru a candida, Monica Macovei ar trebui să încerce, fiindcă, oricum ar da-o, președinția nu se cîștigă pe liste, ci la bucată.