Scumpirile la carburanți în România au apărut imediat cum i-a trecut prin minte opăritului de la Casa Albă să atace Iranul. S-au făcut probabil milioane bune de euro dintr-o speculă ordinară. Iar de-acum, știm bine, o să-și revină cu greu prețurile și nu atât de repede pe cât au crescut. Din energie în toți acești ani s-au făcut miliarde de euro – fără exagerare – de firme care aveau ca angajați două agrafe de birou și, la fel, instituțiile statului nu au privit deloc în acea direcție, nu au controlat, nu au încercat, de ochii lumii măcar, să reglementeze ceva, în cazul în care legislația ar fi fost știrbă.
Dar cred că pentru guvernarea din România asta e mereu și o mare scuză: „Nu vedeți, dom’le, ce e în lume?“. Asta, bineînțeles, după ce în primă instanță ni se aduce la cunoștință că nu vom fi afectați cu nimic, să stăm liniștiți. Inflație, austeritate, alte și alte taxe vor fi puse pe seama dezmățului mondial, în timp ce, altfel, aplaudăm ca focile în Parlament că noi suntem cu americanii, slujind parteneriatul strategic.
E drept, avem din ce în ce mai puține lucruri de pierdut parcă, am cam pierdut ce era de pierdut, de-acum putem doar să ne distrăm.
În timp ce mermelim două-trei procente dintr-o parte în alta într-un buget al durerii, fiecare nouă criză găsește niște băieți care fac milioane.
Ghinionul nostru e că nu s-a inventat încă acea criză mondială care să-i ajute și pe fraieri.
Pentru anul trecut, profitul băncilor din România a fost unul record: 16 miliarde de euro. Criză, austeritate, strângeți cureaua, știm povestea.
