Ostilă și montată politic, publicația Newsweek România a pus pe piață un material servit, care forțează o legătură financiară între mine și PSD. În realitate, firmele mele au contracte comerciale și private cu alte firme private. Atît. Nu există bani publici, există doar bani privați, servicii private, muncă privată, contracte private și activitate economică privată. Legea și fiscul sînt liniștite. Aici se încheie explicațiile legate de firme.
Nu mă mai obosesc să dezmint serviciile de sprijin pentru PSD pe care mi le pun în spinare autorii textului. E destul să observați că gazeta Cațavencii îi face PSD-ului viața grea, așa cum le-o face și celorlalți actori politici care strălucesc prin prostie și lăcomie.
Există, însă, în materialul din Newsweek, un lucru grav. Mă refer la publicarea unor date cu caracter secret de la Ministerul Finanțelor. Acele date, protejate de ANAF prin declarația 394, au ajuns ilegal în spațiul public. Ofițerii acoperiți din această instituție continuă practicile lui Blejnar care, vă amintiți, arunca în presă, la comanda lui Băsescu, cifrele nepublice ale companiilor private. Nu e, așa cum ați putea crede, o problemă care mă vizează pe mine, ci o problemă cu potențial agresiv, care vizează pe oricine, o schemă securistică de timorare a agenților economici.
N-aș spune că atacul din Newsweek e întîmplător, ci că, mai degrabă, e un răspuns la insistența mea pe tema tragerii la răspundere penală a șefilor de Servicii și parchete care, încălcînd legea, au privat de drepturi și libertăți sute de mii de cetățeni. E drept, scriu și spun de mult aceste lucruri, dar spre finalul anului trecut am cam depășit măsura.
ANAF urmează să-mi explice în instanță scurgerea datelor cu caracter privat. În schimb, jurnaliștilor care au publicat materialul servit și au făcut insinuările așteptate nu le cer explicații. Din spirit de breaslă, am să le dau eu cîteva în lunile care urmează. Am să le arăt care e diferența între o publicație care-și poate demonstra veniturile din piața de retail, așa cum face Cațavencii, și una către care banii vin din cele mai ofițerești alcătuiri ale economiei invizibile.
Încă ceva: în același text, care mi-a fost dedicat în mare măsură, au fost luați cu portiera și alți jurnaliști, analiști, sociologi care ar avea contracte cu PSD. Nu am relații cu ei și n-am descoperit, de-a lungul anilor, valori care să ne apropie. Dar, dacă au legături financiare cu PSD-ul, e bine, fiindcă acolo e democrația. Democrația e la partide, oricît de slabe, proaste sau chioare ar fi ele. În partea cealaltă, la unitățile militare, nu e democrație, e ordin și e teroare. Aș fi fost îngrijorat să-i văd pe acești jurnaliști și analiști acuzați că primesc bani de la SRI, de la SIE sau de la firmele sub acoperire, nu de la PSD.
De aceea, cred că subiectul cel mare al presei române e lista cu angajații statului acoperit. Poate reușim să-i dăm de capăt anul ăsta.
Apud dl Misa: secretul fiscal este inviolabil cand este vorba despre venituri din meditatii. Nu a rezultat din spusele sale ca e o regula generala. In situatii convenabile, datele pot fi oferite jurnalistilor interesati pt campanii de presa de genul celei de mai sus, pare-se fara consecinte in ceea ce priveste incalcare prevederilor legale privind protectia acestor date.