Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ocolul interceptărilor în 29 de națiuni

Zoom Ocolul interceptărilor în 29 de națiuni

Făceam, săptămîna trecută,

o fotografie mișcată a pornografiei din interceptări. Statul român, prin instituțiile sale de filaj ORL, ia la ștangă companiile de telecomunicații cu acea nonșalanță pe care o regăsești doar la instalatorul neamț cu șapcă, mustață și bretele pe bustul gol, din filmele XXX ale anilor ’70. Vodafone, Orange și Cosmote sînt puse cînd pe burtă, cînd pe spate, cînd în patru labe și sînt penetrate după bunul plac. Undeva, în colțul acestei fotografii lubrice, în care multinaționalele își acoperă sînii, iar SRI dansează dezbrăcat, puteți observa populația României și gemetele ei de indignare.

Un ghem de fire și țevi,

instalat cu forța în burta companiilor de telecomunicații, duce toate convorbirile private ale românilor la urechile SRI, ori de cîte ori “autoritatea națională în materia interceptărilor telefonice” are chef. Operatorii nu sînt “îndrituiți” să verifice mandatul de interceptare, iar SRI nu e abilitat să asculte printr-o lege, ci printr-o hotărîre CSAȚ. Pentru că nimeni nu poate cere hîrtiile eliberate de judecător sau de procuror, hoții, teroriștii și marii corupți împărtășesc același regim auditiv cu cetățenii de rînd, fiind expuși în mod egal la interceptări legale și ilegale.

Ei bine, dacă asta vă consolează,

nu sîntem singurii din Univers care suferim această încălcare de drepturi. Mai există, alături de noi, țări care pun pumnul în gura companiilor de telecomunicații și-și ascultă cetățenii fără obligația de a le da explicații. Sîntem în compania selectă a unor state din lumea a doua și a treia, nevrotice și ușor primitive, un fel de elită a derbedeilor europeni și indo-europeni. Albania, Egiptul, Ungaria, India, Qatar, România și Turcia sînt țări unde companiile de telecomunicații nu îndrăznesc să vorbească despre instalațiile de interceptare plantate de agențiile guvernamentale în rețelele lor și, în consecință, numărul victimelor acestor activități rămîne secret.

În iunie 2014, compania Vodafone

și-a călcat pe inimă și a dat publicității un raport de 40.000 de cuvinte despre situația interceptărilor în toate cele 29 de țări în care desfășoară operațiuni de telecomunicații. În șase țări, spune Vodafone, legea ori obligă operatorul de telefonie să instaleze facilitățile de interceptare, ori permite instituțiilor guvernamentale s-o facă. Una dintre aceste țări e România, lucru confirmat de declarațiile Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), despre care relatam săptămîna trecută.

Raportul Vodafone vorbește despre accesul direct al guvernelor la interceptări, fără ca compania-gazdă să poată ști ceva despre numărul celor urmăriți, conținutul convorbirilor, datele personale sau locația vorbitorului. Acest fapt oferă acces serviciilor secrete la supravegherea în masă, populația putînd fi ascultată nelimitat și discreționar, pe criterii necunoscute și cu scopuri netransparente. Cele șapte state amintite mai sus, cărora li se alătură Malta și Africa de Sud, țin în vigoare o legislație restrîngătoare de drepturi, împotriva căreia companiile nu protestează pentru că nu au curaj, iar publicul nu face nimic pentru că nu știe.

Stephen Deadman, un băiat

care se ocupă de apărarea statutului privat al convorbirilor la Vodafone, recunoaște existența instalațiilor de acces direct și cere oficialilor legi care să impună mandate de ascultare. Dar, așa cum îi spune și numele, Deadman e un om mort. Există, în raportul Vodafone, și contraexemple. Ele sînt, de fapt, regula, starea cvasinormală, aparența rezonabilă. Australia, Belgia, Cehia, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Noua Zeelandă, Portugalia, Spania și Marea Britanie îi permit operatorului să solicite mandatul de interceptare și publică apoi, parțial sau în întregime, cifrele referitoare la datele și metadatele înregistrate. Cîte mandate, cîte interceptări, cîte audiții directe, cîte înregistrate, cîte locații, cîți subiecți, de cîte ori a fost interceptat un subiect anume.

De cînd Edward Snowden a dezvăluit

scara la care guvernele își supraveghează cetățenii prin Internet, companii de software ca Apple și Microsoft au început să publice numărul de mandate pe care le primesc. Și alte companii au arătat impulsuri de transparență, dar ele au rămas manifestări endemice. Deutsche Telekom a publicat doar cifre din Germania, Telstra (un operator australian) a publicat doar date din Australia, iar giganții AT&T și Verizon și-au limitat curajul doar la SUA. Totuși, într-o declarație dată pentru The Guardian, un oficial Vodafone recunoaște că nici în Marea Britanie nu e sigur că serviciile nu-și montează firele la operator. “Asta ar fi ilegal, fiindcă Marea Britanie nu permite serviciilor să obțină informații fără mandat. Dar legea permite colectarea neprecizată de informație despre un număr neindentificat de ținte”, zice omul și relansează întregul coșmar al bănuielii.

Raportul Vodafone

a dat background-ul și coloratura de context cazului românesc. El spune că de ascultat se ascultă peste tot, dar statele civilizate au, chiar dacă nu mecanismele mature, cel puțin tendința și dorința de a respecta legea. La noi, legea e izgonită chiar din actul în sine, fiindcă SRI nu e abilitat să asculte printr-o lege emisă de Guvern sau Parlament. Cît despre abuzuri, ele se petrec la vedere, sub cozorocul unor instituții-paravan de tip ANCOM, de care se izbesc, ca stropii de ploaie pe un acoperiș de tablă, ideile puține și ridicole ale unei societăți tăcute.

5 comentarii

  1. #1

    Nea Dorule,
    LI(Lawful Intercept) e un echipament nelipsit din orice tara cat I. Nu mai sta nici un om civilizat cu borcanul pe perete sa asculte cata cocaina vinde mafiotul. Aici habar nu ai ce scrii.
    Partea a doua: cat de abuziv poate fi folosit echipamentul de mai sus. Aici nu mai e treaba operatorului, care doar se supune legilor tarii in care activeaza. Aici intr-adevar ar trebui umblat pentru ca din ce stiu si eu la noi in tara poti sa dai convorbirile pe speaker, ca la radio, in caz ca te plictisesti.

    Dar aveam destui parlamentari, banuiesc ca exista deja cateva proiecte de modificare a legii, competitie curata, nu!?

  2. #2

    In afara de o legislatie proasta, de lipsa bunului simt si a educatiei, aici pe plaiurile mioritice avem si problema nivelului de acces la informatii sensibile legate de VIATA PRIVATA A CETATENILOR.
    Se asculta convorbiri private ce nu fac obiectul securitatii nationale, bineinteles fara mandat si aprobari legale de vreun fel.Astfel, IN ROMANIA INFRACTORII DOVEDITI AU AVUT SI AU ACCES LA INFORMATIILE LEGATE DE VIATA PRIVATA A CETATENILOR SI AU MANIPULAT INFORMATII DE NATURA ECONOMICA , FINANCIARA, SOCIALA.
    Asa am reusit sa vindem tot pe nimic si sa furam orice si bineinteles, nimic nu are vreo legatura cu siguranta nationala…
    Se intocmesc dosare, multe dosare. Vechea securitate nu a murit si cine isi imagineaza ca e altfel se inseala amarnic. Defapt notiunea de securitate nationala este o scuza pentru zecile de mii de securisti platiti aiurea de catre stat sa ne asculte pe banii nostri. In majoritatea institutiilor statului exista interceptari ambientale si acolo unde paranoia e mai mare si mai mare, supraexista peste sistemele SRI, sisteme de interceptare secundare independente montate de vreun sef tembel prin pc-uri…

  3. #3

    Interfata LI este standardizata de ETSI si 3GPP iar operatorii sunt obligati sa o puna la dispozitia autoritatilor. Cum abuzeaza autoritatile de acest drept nu este treaba operatorilor. Din contra traficul prin aceasta interfata nu trebuie monitorizat de operator. O simpla cautare pe wiki ar fi suficienta.
    Comparatia cu neamtul porno imbracat in salopeta este in schimb mortala …

  4. #4

    si totusi daca ai disparut sau esti pe moarte intr-o zona necunoscuta, nimeni nu te gaseste, fiindca “nu avem voie domne’ sa interceptam telefoane”

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Recviem pentru mustața lui Dragnea

    19 noiembrie 2019

    Prieten la toartă cu bărbierul austriac al Munților Carpați, Klaus Iohannis a reușit și el performanța de a-i ușui vrabia de sub nări lui Liviu Dragnea, lăsîndu-l orfan de mustață […]

  • Ciuma Roșie biruitoare

    19 noiembrie 2019

    Națiunile se ridică atunci cînd norocul le suflă în pînze. România a prins furtuna norocoasă de acum un secol – cînd, după ce a pierdut un război, și-a dublat teritoriul. […]

  • Fenomenalul domn Cîțu

    19 noiembrie 2019

    Când a încercat, la inițiativa prietenului lui mai inteligent, Lucian Isar, să atace speculativ leul, în 2009, Florin Vasile Cîțu a primit de la Mugur Isărescu un dos de palmă […]

  • Cinci ani de singurătate

    12 noiembrie 2019

    “Politicienii sînt ca scutecele. Trebuie schimbați des și din același motiv.” Vechiul aforism, atribuit lui Mark Twain, n-are trecere la români. Președintele României se schimbă doar o dată la zece […]

  • Barna, puntea suspinelor

    12 noiembrie 2019

    USR, alături de PLUS, părea să se poată transforma într-un partid important. Nu atât de important încât să conducă, prea curând, singur, dar suficient de important încât să înceapă să […]