Ați auzit de longitudine și latitudine, nu? Este vorba despre două cifre care identifică, în mod unic, fiecare punct de pe Terra. Latitudinea măsoară poziția punctului între ecuator și poli: ecuatorul are 0 grade, la Polul Nord sînt 90 de grade, iar la Polul Sud sînt -90 de grade. Iar între ecuator și poli sînt niște cercuri paralele, mai mari spre ecuator și tot mai mici (pînă la zero) spre poli, cercuri care chiar așa se numesc, “paralele”. Bine, sînt în mintea noastră, că nu le-a desenat nimeni pe jos. Iar longitudinea marchează poziția la est sau vest față de meridianul zero, din Greenwich. E zero acolo pentru că englejii sînt cei care au măsurat chestia asta, cu longitudinea. Un cerc are 360 de grade. Iar longitudinea merge 180 de grade spre est și încă 180 de grade spre vest. Și aici, ca pentru latitudine, există niște cercuri mari, meridianele (în mintea noastră), care trec prin ambii poli și care marchează longitudinea.
Dar noi tot vorbim de grade în sus, grade în jos… E foarte contraintuitiv. Ce înseamnă un grad din ăsta? Cît e, în kilometri? E simplu, putem calcula. Să începem cu longitudinea. Distanța între meridianele corespunzătoare pentru zero și un grad este cea mai mare la ecuator și cea mai mică (adică zero) la poli. Că prin poli trec toate meridianele. Și ca să aflăm cît înseamnă în kilometri, luăm circumferința Terrei la ecuator (2*π* Raza Terrei la ecuator, adică 40.075 km) și împărțim asta la 360 de grade: rezultă 111,31 kilometri pe grad. Dar asta e la ecuator. Noi, în România, sîntem la o latitudine de vreo 45 de grade. Și atunci, distanța (mai mică) între două meridiane separate de un grad este circumferința unui cerc mai mic împărțită tot la 360 de grade. Iar cercul ăla mai mic are circumferința 2*π* Raza Terrei*cos(45o). Dacă nu mă credeți, faceți un desen. Dacă nu vă iese, dați-mi un mail și vă arăt eu ce și cum. Oricum, ocolul Pămîntului pe o paralelă prin București măsoară 28.337 de kilometri, deci un grad de longitudine are doar 78,71 kilometri pe la noi.
Gradele în latitudine, pe de altă parte, sînt mai ușor de calculat: distanța dintre două paralele separate de un grad rămîne mereu aceeași, cercurile astea merg paralel cu ecuatorul (cum spuneam), pînă la poli, iar circumferința unui meridian este de 40.008 kilometri. Deci un grad are 40.008/360 = 111,13 kilometri. Practic, cît un grad de longitudine la ecuator. Și e normal, că Terra e aproape o sferă.
Și acum, să venim puțin la București, că am una drăguță. Am găsit o aplicație care dă coordonatele centrului orașului așa: latitudine 44,43791755950355, longitudine 26,094637550000016. Ia fiți atenți nițel: un grad are 111 kilometri. Deci o zecime, 11 km. O sutime, 1,1 km. O miime, 111 metri. A patra cifră după virgulă reprezintă 11 metri, a cincea 1,1 metri, a șasea 11 centimetri. Deja pe aici se oprește precizia militară pentru GPS. Deci ultima cifră din astea de mai sus reprezintă nanometri, dimensiune atomică, deja. Vorba bancului, țe prețizie!
Buna Nic
Pt frumusetea prezentarii cu a 5a si a 6a …. 14a zecimala a latitudinii si longitudinii dau o bere.
Dar si tu cred ca ar trebui sa-mi oferi una pt problema cu alicele si sfertul de cerc inscris in partat \.
Uite de ce : Daca iei un cerc de raza R si-l inscrii intr-un patrat de latura evident 2R si faci raportul suprafetelor Cerc / Patrat obtii to Pi/4 .( impuscand multe multe alice si numarindu-le ajungi de fapt sa masori supafetele )
BONUS : se zice ca daca iei un bat de chibrit si-l arunci pe podea de la inaltimea 10xLbetisor pe un caroiaj cu patrate de latura batului de chibrit raportul numarului de caderi intr-un patrat fata de celor in afara ar fi 3.1415 .
Deci trebuie sa bem 2 beri .
Mai important in impartirea asta a gradelor este calcului milei marine; care este egala cu un minut de latitudine masurat pe meridian (un grad de latitudine/longitudine are 60 minute) o mila marina are 1852 m.
Genu, abia acum am văzut comentariul. Am scris, deja, de povestea cu cercul şi pătratul şi pi. Uite: https://www.catavencii.ro/din-ciclul-matematica-distructiva/