Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Ofițerul care a înfricoșat copiii

Zoom Ofițerul care a înfricoșat copiii

Grigore Gheba a fost pentru cinci generații de copii celălalt nume al terorii. Cele peste 30 de culegeri de matematică, tipărite în milioane de exemplare, au înspăimîntat școlarii de la clasele primare pînă la liceu. Inspirate din pedagogia sovietică, bazîndu-se în principal pe calcule și algoritmi tipizați, culegerile lui Grigore Gheba au cultivat soluțiile-rețetă, repetiția și schema, punînd elevii la muncă silnică și oferind profesorilor șansa de a-i chinui și altfel decît prin bătaie.

Opera lui rămîne, totuși, notabilă, prin volumul uriaș și neobosit de tipăritură matematică. Și trebuie spus că, în anii ’50-’60, cînd cenzura scotocea chiar și prin algebră și geometrie, era foarte riscant să fii inovator în matematica de gimnaziu și să te abați de la canonul sovietic, fiindcă riscai să compui probleme de la pușcărie. Grigore Gheba a riscat de cîteva ori, apoi s-a lecuit și s-a pus pe treabă gospodărește, cu ambiția lui Stahanov, umplînd ghiozdanele cu potopul său de probleme. Iar copiii care s-au izbit în comunism de acești munți de calcule repetate la nesfîrșit au căpătat nu numai aversiune pentru matematică, ci și abilitatea de a socoti ușor.

Grigore Gheba s-a născut în 1912, într-o familie săracă din Vrancea, al cincilea copil dintr-o serie de șapte, toți meniți prășitului, treieratului și oieritului dacă secolul care abia începuse n-ar fi fost tulburat de războaie. Copilul Grigore s-a dovedit de mic un derbedeu tipic satelor fără speranță, dar o pneumonie, care la vremea aia ucidea țîncii și de care el a scăpat ca prin miracol, l-a pus pe gînduri. A descoperit un fel de alinare în aritmetică și s-a ținut de ea pînă la sfîrșitul zilelor, ca de un fir al destinului. Profesorii l-au remarcat la timp și i-au forțat cumva familia să-l lase la gimnaziu, apoi la liceu, acordîndu-i ajutor pentru studii. La 21 de ani, Grigore Gheba s-a înscris la școala de ofițeri din Bacău și, în 1935, damele tîrgului îl admirau deja în uniforma nouă de sublocotenent.

Arătos și subțire, Grigore a devenit un obișnuit al teraselor cu mititei și lăutari, iar în portofoliul lui de amoruri s-au întîlnit nu numai tinere în căutarea unui viitor, ci și neveste de ofițeri superiori plecați în aplicații. S-a și căsătorit cu una din frumoasele orașului, de care însă a fost nevoit să se despartă ca să plece la război.

A luptat la Odessa, la Cotul Donului și, vreme de un an, a rămas viu și nevătămat sub bombardamentul Armatei Roșii. A fost îngrozit de crimele comise de trupele SS și și-a riscat pielea eliberînd o sută de prizonieri evrei care urmau să fie împușcați. Dar în noiembrie 1942 a fost capturat și aruncat în temnițele sovietice. A cunoscut lagărele de exterminare, a ajuns la 39 de kilograme și a supraviețuit datorită unei infirmiere sovietice care l-a pus pe picioare cu hrană de la popota ofițerilor și de care s-a îndrăgostit. Dacă e să-l credem, și preafrumoasa, blonda și rumena rusoaică s-a îndrăgostit la rîndul ei de scheletul în zdrențe și plin de păduchi care adăsta în adîncul unui bordei cu gratii. Dar povestea trebuie păstrată fiindcă biografia marelui culegător de probleme are nevoie de ea.

Așa că Grigore Gheba a renăscut, a ajuns în Divizia „Tudor Vladimirescu“, organizată de ruși, și a luptat împotriva nemților. La divizie a cunoscut-o pe Ana Pauker, atît în sensul materialist-dialectic, cît și în cel obscurantist-biblic. Ana l-a ajutat să promoveze, iar atunci cînd a fost rănit ușor l-a repatriat și l-a pus prefect la Rîmnicu Sărat. Dar, fiindcă a refuzat să execute sarcinile de partid și pe anumiți dușmani ai partidului, a fost dat afară și lăsat pe drumuri. Stînd pe străzi cu nevasta și fiica și socotindu-și opțiunile negre, Grigore și-a amintit de pasiunea lui pentru calcul. S-a înscris la Facultatea de Matematică și așa a reînnodat legăturile din adolescență. A început să publice culegeri ca să poată trăi, apoi a ajuns să trăiască pentru a publica culegeri.

Grigore Gheba a prins o ocazie, un gol publicistic în educație, și a răspuns cu hărnicie unei nevoi. Problemele adunate de el și oferite învățămîntului au fost acceptate și evanghelizate pentru că altele nu prea erau. Corecte politic, importînd materia rusă și metoda sovietică, ele au încurajat matematica de turmă, fără să contribuie prea mult la stimularea creativității. Cu toate astea, culegerile lui de probleme au pus umărul la alfabetizarea clasei muncitoare și a unei părți din țărănimea socialistă.

Grigore Gheba a murit în 2004, la 92 de ani, și a fost înmormîntat în memoria vie a elevilor săi.




Citeşte mai multe despre:

6 comentarii

  1. #1

    Poate ca rusoaica din lagar s-a indragostit de el cand i-a recitat problema cu sticla si dopul: „O sticla cu dop face 10 lei. Sticla face cu 8 mai mult decat dopul. Cat face sticla si cat face dopul?” „Ghebuska” a suspinat rusoaica si a dat ochii peste cap. Si uite asa, Gheba a supravietuit si ne-a mancat noua dupa-amiezile de dupa scoala si ne-a scurtat vacantele (mai ales cea de vara), ca deh, trebuia sa facem probleme suplimentare.

  2. #2

    Îmi amintesc că prin anii ’70 culegerea de probleme a lui Grigore Gheba așa de banală devenise încât printre profesorii de matematică circula un banc:,,Se zice că un elev de gimnaziu între în librărie și cere vânzătoarei o gheba de Ionescu Țiu”(Ionescu Țiu era la vremea respectivă autorul unei culegeri de probleme mai apreciată de profesorii de matematică)

  3. #3

    E mai bine acu’ ? Cu probleme de genul… Ce forma geometrica este in imaginea de mai sus ? a. cerc, b. patrat, c. triunghi . Nota: un singur raspuns e corect.

  4. #4

    Articolul are nuanta de comic, dat fiind si revista in care apare, dar acest om a incercat sa supravietuiasca in aceea lume gri pe care multi dintre noi nu o cunosc, a fost un mod de a trai decent! Totusi culegerile lui de probleme de algebra au deschis mintea si mai ales o lume mai buna pt foarte multi elevi care nu au trebuit sa faca meditatii, au fost carti la care au avut acces elevii obisnuiti ( nu cei fitosi de azi!)

    • #5

      Un punct de vedere cit se poate de corect. Ma amuza cit de complicata e astazi pentru prea multi regula de trei compusa. Ce sa mai zic de examemnele bazate pe chestionare si eliminarea examenului de admitere explicitat cu o documentatie cit se poate de riguroasa.

  5. #6

    Cei care, in anii ’60-’70, au rasfoit macar un numar din gazeta matematica seria b, stiu ca c. ionescu-tiu a jucat la alta categorie!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Balada morților din telefon

    28 iunie 2022

    Cîți morți s-au strîns în telefon, o, Doamne, ca-ntr-un mausoleu de buzunar, colegi, profesori, domnișoare, doamne, n-aș vrea să-i șterg, ci le ofer zahar să-ncerce să mă sune încă-o dată. […]

  • Se descoperim România în același timp cu Ciucă

    28 iunie 2022

    „Știm foarte bine, motorina nu se produce în țară.“ Așa grăit-a, luni, premierul Ciucă. Este unul dintre cei mai informați oameni ai țării, are la dispoziție absolut orice informație își […]

  • Țară mică, minți puține

    27 iunie 2022

    Coaliția de guvernare clocește un ou aurit pentru Iohannis, adică un nou mandat la vîrful statului. Vrea să facă asta prin modificarea Constituției, și anume prin schimbarea modalității de alegere […]

  • Balada trapezistei de la Capșa

    21 iunie 2022

    Ședeam la Capșa cu Emil Brumaru, cînd chelneru-a venit să ne anunțe că în parcare ne așteaptă carul doldora de păioase și grăunțe. Era talentul nostru de rezervă și nu […]

  • Tiriplici și alte animale fantastice

    21 iunie 2022

    Marcel Ciolacu este viitorul premier al României. Conform protocolului actualei coaliții de guvernare și conform viselor sale destul de umede. Florin Cîțu este fostul premier al României. Între ei stă […]

Editoriale
  • Balada morților din telefon

    28 iunie 2022

    Cîți morți s-au strîns în telefon, o, Doamne, ca-ntr-un mausoleu de buzunar, colegi, profesori, domnișoare, doamne, n-aș vrea să-i șterg, ci le ofer zahar să-ncerce să mă sune încă-o dată. […]

  • Se descoperim România în același timp cu Ciucă

    28 iunie 2022

    „Știm foarte bine, motorina nu se produce în țară.“ Așa grăit-a, luni, premierul Ciucă. Este unul dintre cei mai informați oameni ai țării, are la dispoziție absolut orice informație își […]

  • Țară mică, minți puține

    27 iunie 2022

    Coaliția de guvernare clocește un ou aurit pentru Iohannis, adică un nou mandat la vîrful statului. Vrea să facă asta prin modificarea Constituției, și anume prin schimbarea modalității de alegere […]

  • Balada trapezistei de la Capșa

    21 iunie 2022

    Ședeam la Capșa cu Emil Brumaru, cînd chelneru-a venit să ne anunțe că în parcare ne așteaptă carul doldora de păioase și grăunțe. Era talentul nostru de rezervă și nu […]

  • Tiriplici și alte animale fantastice

    21 iunie 2022

    Marcel Ciolacu este viitorul premier al României. Conform protocolului actualei coaliții de guvernare și conform viselor sale destul de umede. Florin Cîțu este fostul premier al României. Între ei stă […]

  • Cursa dezarmărilor

    20 iunie 2022

    A trebuit să deschidă gura Macron ca să se facă într-un tîrziu auzită realitatea: războiul e la granițele României. N-ai zice că a băgat cineva de seamă, dacă judeci după […]