Caţavencii

Pădurea Letea: gardul, juristul și penalul

„Zona strict protejată Pădurea Letea (2.825 ha) este situată pe unul dintre cele mai vechi grinduri ale Deltei, fiind pusă sub ocrotire încă din anul 1930, devenind rezervaţie naturală în anul 1938, inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei în 1980. Din 1990, zona Letea este parte integrantă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării.“ Asta este singura informație cât de cât mai completă despre Pădurea Letea aflată pe site-ul Administrației Biosferei Delta Dunării (www.ddbra.ro). În mod straniu, căci site-ul ARBDD ar fi trebuit să aibă o întreagă secțiune dedicată Pădurii Letea. De unde știm asta? Păi, am citit informația într-un proiect european: „Activitatea E.3. Realizarea unei noi secțiuni – «Pădurea Letea» – în cadrul site-ului ARBDD: http://www.ddbra.ro/ Rezultate anticipate: Secțiunea «Pădurea Letea» din cadrul site-ului ARBDD: http://www.ddbra.ro/ se dorește a fi o sursă de informare dedicată în special celor care doresc să se documenteze și să aibă acces la informații cât mai complexe despre aria protejată“.

Au trecut cinci ani

de la finalizarea proiectului european „Conservarea Pădurii Letea“, finanțat prin POS Mediu, a cărui valoare totală a fost de 8.109.713,20 lei/1.822.653,21 euro la data finanțării. Secțiunea „Pădurea Letea” nu există nici astăzi pe site-ul ARBDD.

Probabil, însă, că nu este vina Administrației, ci a partenerului principal în cadrul proiectului, Asociația Danubiu, din Tulcea.

În mod straniu, deși ARBDD este o instituție publică destul de mare, cu angajați proprii, în vremea implementării proiectului „Conservarea Pădurii Letea“, Administrația a ales ca proiectul să fie implementat de către o asociație, nu de către rezervație. Rezervația a fost doar partener în proiect, asigurând din bugetul său cofinanțarea, în valoare de aproximativ 1.000.000 de lei. Romsilva, prin Direcția Silvică Tulcea, a fost susținător al proiectului. Rețineți acest ultim amănunt, căci are importanța sa, la momentul potrivit.

Proiectul „Protejarea Pădurii Letea“,

a cărui valoare se ridică, după cum spuneam, la 8.109.713,20 lei, nu presupunea, însă, doar înființarea unei secțiuni despre Pădurea Letea pe site-ul ARBDD. Ar fi fost, chiar și pentru România, mult prea mult.

Principalul obiectiv al proiectului a fost construirea unui gard de protecție în lungime de 22.300 de metri liniari. Gardul era și este necesar pentru a opri accesul animalelor în zona strict protejată Pădurea Letea.

Pe lângă caii „sălbatici“ care atrag turiștii în zonă, există animale domestice sau semi-sălbatice, pe care localnicii ar dori să le lase să pășuneze în interiorul zonei strict protejate. Acest lucru este interzis de lege, căci pășunatul duce la distrugerea florei din zona strict protejată. De aici și nevoia unui gard.

Gardul ar fi putut fi construit direct de către Romsilva, căci Romsilva se ocupă de administrarea Pădurii Letea. Ar fi putut fi construit și de ARBDD, căci Pădurea Letea face parte din Rezervația Biosferei Delta Dunării. Dar nu a făcut-o nici ARBDD. A făcut-o o asociație semi-inexistentă din Tulcea, care s-a lipit de fondurile europene cu ajutorul ARBDD și a profitat din plin de ele.

Nu-i vorbă, gardul

a fost construit. A fost terminat în 2014, când s-a încheiat și proiectul. E un lucru bun? Da, dacă nu ești localnic și nu vrei să-ți trimiți vitele în zona strict protejată, e un lucru bun pentru natură.

E ceva greșit aici? Da, sunt mai multe lucruri greșite.

În primul rând, am mai menționat, proiectul putea fi implementat direct de către ARBDD sau de către Romsilva. Oricum, gardul nu a fost construit de membrii Asociației Danubiu, ci a fost angajată o firmă din Tulcea, respectiv Valentino & Co SRL. Asta putea face și Romsilva, direct, sau asta putea face și ARBDD. Oricum, proiectul de construire a gardului exista la ARBDD de mai multă vreme, autorizațiile de mediu pentru construirea gardului fiind obținute de ARBDD, ca titular, încă din 2012. De ce era nevoie de Asociația Danubiu? Păi, cam care e rolul unui intermediar, introdus într-un proiect fără să fie nevoie de el?

Asociația Danubiu, însă, nu ar fi putut lucra direct cu Romsilva. De ce? Simplu: președintele Asociației Danubiu este Grișa Ivanov, inginer silvic și angajat al Romsilva, la Direcția Silvică Tulcea, fiind în prezent șef al Ocolului Silvic Rusca.

Dacă gardul ar fi fost proiectul administratorului Pădurii Letea, așa cum era normal, Asociația Danubiu nu ar fi putut fi parte din proiect, pentru că ar fi fost ditamai conflictul de interese. Așa se face că proiectul a fost girat de către ARBDD, dar implementat de către Asociația Danubiu.

Îți trebuie o minte

de jurist ca să poți instrumenta un astfel de circuit și pentru a evita conflictul de interese. Iar această minte a exista și există. Ea îi aparține lui Radu Voicu, actualmente șef de serviciu în cadrul Serviciului Juridic, Contencios Administrativ și Resurse Umane din cadrul ARBDD. Radu Voicu lucra și în 2012-2013 în cadrul ARBDD, find consilier juridic/juristul instituției. A lucrat la ARBDD de atunci încoace, cu o pauză în care a lucrat la Apele Române. De acolo, însă, a plecat pe furiș, atunci când DNA a început să ancheteze unele achiziții dubioase ale instituției, anchetă ce s-a soldat cu un dosar penal.

Radu Voicu este cel care a propus și impus, discret, parteneriatul cu Asociația Danubiu, în 2012-2013. Asociația s-a ales cu un tractor în valoare de aproximativ 450.000 de lei, achiziționat în cadrul proiectului, cu ceva bani pentru derularea proiectului și cine mai știe cu ce. Recunoștința față de Radu Voicu, protectorul Asociației, nu apare în declarația de avere a acestuia.

Tot Radu Voicu

a susținut, la fel de discret, un nou parteneriat al ARBDD cu Asociația Danubiu, pentru proiectul „Protejarea Pădurii Caraorman“.

De data asta, însă, ca jurist al ARBDD, ar fi trebuit să știe că bagă instituția în parteneriat cu un penal. Și cred că știe asta destul de bine. Căci Grișa Ivanov, președintele Asociației Danubiu, a fost condamnat la un an de închisoare (cu suspendare, sub supraveghere), pentru sustragere de la recoltarea probelor biologice. Sentința a fost dată pe fond pe 26.11.2018 și a rămas definitivă, după respingerea apelului ca nefondat, în data de 11.04.2019.

Un jurist care nu știe astfel de detalii despre partenerii pe care îi propune instituției în care lucrează nu prea își face treaba. Bine, domnul Voicu, un personaj la care vom mai reveni, e neînfricat, crezându-se apărat de faptul că povestește oricui vrea că este foarte bun prieten cu ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu. Probabil, doamna ministru habar nu are că ar fi prietenă cu juristul ARBDD, dar asta nu-l împiedică pe acesta să se viseze, din când în când, chiar guvernator al Deltei.

Exit mobile version