Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Partidele e-n toate ce mâine vor râde la soare

Zoom Partidele e-n toate ce mâine vor râde la soare

Scriam, cu două săptămâni în urmă, că numărul cetățenilor români cu domiciliul în România și vârsta de peste 18 ani susceptibili a fi angajați (adică nu sunt pensionari, nu sunt studenți, nu au diverse dizabilități care îi împiedică să muncească, nu sunt șomeri, nu sunt asistați social) este de aproximativ 11.888.000. Dintre aceștia, 5.450.000 sunt angajați cu contracte de muncă, 800.000 sunt zilieri, 2.143.000 sunt patroni, lucrează în agricultură, sunt lucrători pe cont propriu (PFA, drepturi de autor), iar 2.152.000 lucrează la negru sau alte ocupații, fie în România, fie în străinătate.

Acești 11.888.000 de cetățeni români cu domiciliul în România, plus cei 420.000 de șomeri înregistrați, reprezintă populația activă a României, cea care produce și ține țara în funcțiune. (INS s-ar putea să aibă o cu totul altă părere, dar, deja, cifrele furnizate de INS se bat atât de tare cap în cap încât sunt greu de luat în calcul altfel decât ca o opinie oscilantă.)

Dintre acești 12.308.000 de cetățeni români apți de muncă, doar 1.200.000 sunt angajați la stat. Sunt, cum frumos se spune, bugetari. Astfel, doar 10% din populația activă a României este bugetară/angajată la stat. Dacă vrei să sperii electoratul, scrii altfel: “aproape un sfert dintre salariații României sunt bugetari”. Și mai adaugi că, în anii ’90 ai secolului trecut, procentul era de doar 10%. De asta este frumos să te joci cu procente, nu cu cifre, că-ți dă mai bine. La începutul anilor ’90, numărul angajaților din toată economia era egal cu cel al populației active. Mai mult, chiar în 1990, în primele luni ale anului, întreaga populație activă a țării lucra la stat. Da, la stat, căci statul deținea și controla totul. Acum, că tipul de proprietate s-a mai diversificat puțin, numărul angajaților la stat a scăzut față de 1989-1990. Iar procentul celor ale căror salarii sunt plătite direct de către bugetul de stat a rămas cam același: 10% din populația activă.

Partea mult mai interesantă, însă, de-abia acum vine. Partidul Social Democrat are 500.000 de membri. Partidul Național Liberal are (după unirea cu PDL, Forța Civică și alte formațiuni), în jur de 420.000 de membri. UNPR avea 350.000 de membri care, în marea lor majoritate, au fost trecuți cu acte și cotizații la PMP, în momentul în care partidul lui Băsescu a înghițit partidul lui Oprea. Restul partidelor parlamentare (ALDE, USR) nici nu mai contează, ele înființându-se după modificarea legii partidelor și neavând nevoie, neapărat, de un număr mare de membri.

Nu toți membrii de partid sunt bugetari sau angajați la stat. Nu toți. Există și membri de partid care nu sunt angajați la stat, dar care, de exemplu, au condus până de curând o firmă care trăia doar de pe urma unui contract cu statul. Și nici angajații la stat nu sunt, toți, membri de partid, cu carnet și plătitori de cotizație. Dar, totuși, țineți minte aceste cifre: 1.200.000 de bugetari și 1.270.000 de membri ai partidelor parlamentare, plus încă niște sute de mii de membri de partid neluați în calcul. E o coincidență, desigur. În țara în care coincidențele, mai ales cele din instituțiile deconcentrate ale statului, lipesc afișe și participă la campaniile electorale alături de candidați.

2 comentarii

  1. #1

    Asta cand kilu mamarii achita si asta cursele alea ilegale? Cand va fi tras la arspundere si incarcerat pt moarte lui Gigina? Cine raspunde pt. disparitia premeditata a lui Ghita ala? Ce o tot lalaim aiurea asa?

  2. #2

    A doua zi dupa iliescu! deci never!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Poate fi un orbete președinte de țară?

    20 august 2019

    Klaus Iohannis a pierdut ocazia de-a juca o scenetă biblică pe țărmul Mării Negre fiindcă, dacă s-ar fi aplecat asupra soldățelului american leșinat și l-ar fi cărat în brațele-i vînjoase […]

  • Președintele armatei moarte

    20 august 2019

    Marți, 20 august, peluza Casei Albe va duce iar povara președintelui Iohannis. Sînt fire de iarbă care au avut norocul să geamă sub pantofii unui Macron, unui Netanyahu, unei Merkel […]

  • Politiciene disperate

    20 august 2019

    Ne îndreptăm, cu pași mari, spre momentul în care va fi aproape obligatoriu ca politica să fie condusă de către femei. Dintr-un domeniu eminamente patriarhal, politica tinde să devină tărâmul […]

  • “Întîmplări din irealitatea imediată”

    13 august 2019

    Aflînd că pușcăriile românești sînt mari producătoare de scriitori bine furajați, o editură newyorkeză i-a făcut domnului Gheorghe Dincă o ofertă de nerefuzat pentru publicarea unui bestseller memorialistic cu titlul […]

  • Planul Marshall pentru săraci

    13 august 2019

    America și Occidentul european trag fără chef de o căsnicie obosită, împovărată de ani și de plictiseală. Duși sînt anii logodnei, cînd generalul Marshall a descălecat la Paris din spinarea […]