Traficantul de ţigări Florin Coste este finul chestorului Nelu Pop, fostul şef al Poliţiei de Frontieră şi actualul şef al Oficiului Român pentru Imigrări. Nimeni n-a spus că Nelu Pop, autor al romanului autobiografic de maxim succes Dinamo – dragostea mea, n-ar fi un brav chestor, cu excepţia faptului că n-a făcut mulţi purici la comanda Poliţiei de frontieră, fiind scos pe făraş la primul apel.
Nimeni nu spune că Nelu Pop nu i-a făcut instructajul lui Florin Coste, cu excepţia faptului că acesta a memorat atent toate locurile în care au fost prinşi contrabandiştii şi traficanţii de către poliţiştii de frontieră, folosind locuri şi rute noi, mai lipsite de riscuri. Păi, vezi, măi, domnule chestor Nelu Pop, de ce nu se recomandă ca un cadru de poliţie, în care societatea a investit încredere şi nădejde, să se înhăiteze cu un infractor? Păi, e frumos ce faci, măi, Neluţule? Ia, vino-ncoace la mine să te urechesc şi să fac cu matale o sută de culcaturi, că eşti mai mic ca mine cu un an şi poţi să-mi zici nene, ca să te înveţi minte şi să nu-ţi mai dai girul şi protecţia cui nu trebuie. Boon, să ne vedem de ale noastre. Norocul lui Florin Coste a început să se rărească după ce naşul Nelu Pop a fost scos de la comanda frontierei şi mutat într-un soi de surghiun lipsit de glorie, la şefia imigrărilor. Şi s-a tot împuţinat, până ce, într-o bună zi, Coste a căzut în plasa poliţiştilor din cadrul IPJ Maramureş, sprijiniţi de specialiştii direcţiei judeţene a SRI, fără nici un aport al DGIPI, iar reţeaua sa de trafic greu a fost spulberată. Operaţiunea n-a fost deloc uşoară, datorită relaţiilor pe care Coste le-a cultivat în rândurile democrat-liberalilor, având în vedere faptul că socrul său, Ioan Corui, este consilier judeţean din partea PDL Maramureş, iar partidul este şi el om cu nevoi personale, mai ales că urmează alegerile.