Jurnalul lui Victor Ponta (socialist european)
26 aprilie 2014
Azi l-am avut oaspete pe Martin Schulz, liderul socialiștilor europeni, și cred că ne-am îndeplinit destul de bine îndatoririle de gazdă. I-am arătat Casa Poporului, i-am luat o lipie cu pui și vită de la Dristor, l-am scos la o terasă din Centrul Vechi, iar la un moment dat l-am și plimbat pe balta din Herăstrău, într-o barcă trasă de jandarmi. M-am simțit bine cu el, dar m-a cam enervat puțin atunci când, în barcă fiind, n-a vrut să cânte alături de mine ”Cine nu sare, / Cine nu sare / Ori este gabor, / Ori e prost de moare”.
1 mai 2014
Mă tot gândesc dacă să-l susțin în continuare pe Martin Schulz pentru șefia Comisiei Europene sau să-mi anunț chiar eu candidatura. Sunt destul de popular, nu? Gâdea, Dragnea și Ciutacu spun că lumea mă iubește. Singurul lucru care mă oprește e că aș fi iar acuzat de copiat. În cazul ăsta, lumea ar zice că-l copiez pe co-președintele ăla al USL care a vrut să scăpe de PNL ca să nu-l mai susțină pe Crin la prezidențiale.
2 mai 2014
Dacă stau să mă gândesc bine, nici nu mi-ar plăcea să fiu președintele Comisiei Europene. Chiar nu vreau să dețin o funcție publică în Țările de Jos, acolo unde localitățile se inundă imediat din cauză că sunt sub nivelul mării. În schimb, o s-o trimit să candideze pe colega mea, Doina, că parcă ea zicea că are chef de niște inundații.
Jurnalul lui Martin Schulz (candidat la președinția Comisiei Europene)
26 aprilie
Dragă jurnalule, mi-aș dori foarte tare să cîștig președinția Comisiei Europene pentru că, în calitate de președinte, am observat că îți permiți să faci tot felul de chestii. Poți să te îmbraci ridicol în alb, atunci cînd mergi la plajă. Poți să faci campanie mascată unui partid. Poți să porți tricou cu ce mesaj politic vrei tu. Bine, păcat că ai mereu în spate cele 28 de steaguri ale țărilor membre și steagul Uniunii Europene, dar în rest e foarte mișto.
1 mai
Este fenomenal cîți mici au mîncat românii de Ziua Internațională a Muncii. N-am mai văzut un grup de oameni înghițind carne atît de repede de la petrecerea aia a lui Berlusconi la care n-am fost invitat, dar am reușit să mă infiltrez deghizat în Ulli, un prosper om de afaceri din Bavaria, pasionat de sado-masochism și de sexul cu mașini clasice germane.
2 mai
Am învățat foarte multe lucruri din vizita mea în România. Cu siguranță, nu lucruri utile, dar lucruri. De-abia aștept să le pot aplica la scară macro, pe scena Uniunii Europene, care nu e obișnuită cu chestii din astea. De exemplu, m-am gîndit să combin strategiile lui Ponta și Udrea: o să sar cu parașuta într-o barcă gonflabilă trasă de cinci jandarmi. Dacă supraviețuiesc, nimic nu mă mai poate opri.