Caută în Cațavencii.ro

Te interesează un subiect anume? Scrie termenul căutat şi apasă Enter.

[Închide sau apasă ESC]

Pentru ce a hotărât Cristian Ghinea că trebuie să împrumutăm 15 miliarde de euro

Zoom Pentru ce a hotărât Cristian Ghinea că trebuie să împrumutăm 15 miliarde de euro

Cristian Ghinea este Părinte 1 incontestabil al PNRR-ului românesc în forma sa actuală. Părinte 2 este Florin Cîțu. Părinte onorific este Klaus Iohannis și, pentru că a fost un copilaș problematic încă de la început, PNRR mai are o droaie de părinți mai micuți, care i-au transferat, totuși, un important bagaj genetic.

„Suntem o ţară membră a Uniunii Europene, o forţă în Uniunea Europeană şi eu sunt genul de demnitar român care mă duc să negociez, nu să dau examen la Bruxelles“, spunea, foarte mândru de el, Părinte 1 al PNRR, care se mai și lăuda cu neînțelegerea profundă a mecanismelor europene: „De altfel, aduceţi-vă aminte că eu am propus să mergem cu o alocare mai mare în aceste componente, de 41 de miliarde de euro, pentru ca în final să revenim la alocarea oficială a României de 29 de miliarde!“. Căci da, așa s-a întâmplat. La prima strigare, România s-a prezentat cu un proiect de PNRR făcut pe genunchi în campania electorală de către Guvernul Orban și lansat cu fast pandemic în prezența președintelui Iohannis. Acest proiect a fost respins aproape pe loc, drept inept. La a doua strigare, prima de sub mandatul domnului Părinte 1, România a prezentat Comisiei Europene proiecte în valoare de 40 de miliarde de euro, deși știa bine că nu poate accesa decât maximum 29,2 miliarde. Pe principiul „Suntem prea proști ca să putem alege noi, așa că alegeți voi!“. N-au ales ei, ci l-au trimis pe genitor înapoi acasă, să-și facă temele. Mimând transparența, dar fără să existe consultare publică reală, Cristian Ghinea a muncit până la epuizare ca să trimită o variantă cât de cât acceptabilă a Planului până pe 30 mai 2021. Tot el, de mânuță cu #Supermancâștigătorul, a luat decizia să accesăm nu doar alocările nerambursabile, în valoare de 14,24 miliarde de euro, ci și toate, dar toate împrumuturile disponibile, în valoare de 14,94 miliarde de euro.

„Nu vă ascund faptul că a fost o sugestie,

dacă nu chiar recomandare, din partea Comisiei, să nu tragem împrumuturile, să nu depunem acum cererile pentru împrumut. Am respins această sugestie și am fost foarte clari că România va depune […] cereri și proiecte și reforme pentru toate cele 29,2 miliarde“, spunea Cristian „Părinte 1“ Ghinea pe 13 mai 2021. Adică el însuși, marele negociator care nu dă examen, s-a uitat în ochii Europei, ai Comisiei, și i-a zis: „Nu, fă, nu! Vreau să trag tot împrumutul, nu te mai băga tu!“.

Până la data de 30 iunie 2022 se va actualiza contribuția financiară maximă pentru fiecare țară, prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective în ceea ce privește variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021. Deja s-a anunțat că România va primi cu un miliard mai puțin, valoarea totală a PNRR scăzând la aproximativ 28,2 miliarde de euro. De scăzut scade suma din granturi, din fonduri nerambursabile. Împrumuturile rămân la fel.

Marile probleme cu împrumuturile sunt că: a) trebuie rambursate până în 2056; b) se adaugă la calculul datoriei publice.

Datoria publică a depășit deja 50% din PIB pentru a treia lună consecutiv, ajungând la 50,3% în martie 2022. Cu toate acestea, Guvernul încalcă deja Legea responsabilității fiscal-bugetare, refuzând să ia măsurile impuse de această lege în cazul depășirii de către datoria publică a pragului de 50% din PIB. Una dintre aceste măsuri obligatorii prin lege este îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public, ceea ce Guvernul nici nu se gândește să facă, angajând noi și noi funcționari, mulți dintre ei sinecuriști de partid.

Au apărut voci în zona financiară a Guvernului care spun că trebuie făcut în așa fel încât împrumuturile din PNRR să nu mai fie calculate ca aport la datoria publică. Ceea ce, însă, este imposibil.

Să vedem, însă, pentru ce „investiții cruciale“

împrumutăm 14,942 miliarde de euro, în ciuda faptului că până și Comisia Europeană ne-a recomandat să nu o facem:

– pentru construcția metroului de la Cluj și pentru extinderea metroului din București împrumutăm 600 de milioane de euro;

– pentru construirea de autostrăzi împrumutăm 3,095 miliarde de euro. Dacă pentru transportul feroviar (modernizarea și reînnoirea infrastructurii și achiziția de material rulant) primim fonduri nerambursabile în valoare de 3,896 miliarde de euro, autostrăzile se vor construi integral din împrumuturi;

– pentru managementul apei, toate investițiile programate se fac din împrumuturi: 1,462 miliarde de euro;

– pentru păduri și protecția biodiversității împrumutăm 392 de milioane de euro. Monitorizarea sturionilor sa va face din împrumut (10 milioane de euro), decolmatarea lacurilor Uzlina și Fortuna din Delta Dunării se va face din bani împrumutați (35 de milioane de euro) și tot așa;

– investițiile pentru managementul deșeurilor se fac doar din bani împrumutați: 1,239 milioane de euro;

– pentru reabilitarea energetică a locuințelor și a clădirilor publice împrumutăm 2,17 miliarde de euro;

– pentru investiții în sectorul energetic, aproape în totalitate private, împrumutăm 1,16 miliarde de euro;

– pentru ajutoare date firmelor private împrumutăm 2,558 miliarde de euro;

– împrumutăm 285 de milioane pentru construirea de locuințe destinate tinerilor și specialiștilor din sănătate și învățământ;

– împrumutăm 247,5 milioane de euro pentru piste de bicicletă și 103,5 milioane de euro pentru a promova 12 trasee turistice.

Și mai sunt multe, mai mult sau mai puțin necesare. Lista completă aici.

Multe dintre împrumuturile din PNRR sunt făcute

pentru lucruri care nu sunt deloc o prioritate în condițiile crizei economice care ne-a lovit deja și care va continua să se adâncească. Să împrumutăm 247,5 milioane de euro pentru 3.000 de kilometri de piste de biciclete (o medie de 82.500 de euro/km) chiar nu este cel mai înțelept lucru pe care puteam să-l facem.

Nu împrumutăm, însă, bani pentru monitorizarea PNRR. Dar Cristian Ghinea a avut grijă să introducă banii ăștia în PNRR. Pentru „monitorizarea și implementarea Planului Național de Redresare și Reziliență“ sunt prevăzute 12,84 milioane de euro, fonduri nerambursabile. Măcar aici a negociat bine fostul ministru MIPE.

Cristian Ghinea a lansat deja, după plecarea de la guvernare, o platformă de monitorizare a PNRR.




3 comentarii

  1. #1

    Cum s,a putut alege pentru aceasta negociere ,o persoana dubioasa cu studii politice ,la st gheorghiu cel nou,un jurnalist de doi creițari,ce n,a facut decat apologia sorisista,si obedienta macoveista ,un nimeni facut samsar peste samsarii ce,au năimit tara

  2. #2

    „Politica-03.09.2021- Ghinea:… Dacă e cineva care a ţinut cu România perioada asta e Margrethe Vestager. Femeia merită statuie în Bucureşti. Acum şase ani mi-am lăsat jobul ca să intru în serviciul public. A meritat măcar şi pentru asta”.
    Cand ai o pila la profesorul /viitoare statuie si habar n-ai de subiectul de la teza, el te rezolva. Iti face temele, da’ contra cost, adica returnarea a miliarde de euro necheltuiti – datorita imbecilitatii unor proiecte irealizabile introduse cu buna stiinta in PNRR ( vezi 434 km. de autostrazi) -la furnizor. Sa fie returnati, da’ nu cumva fara dobanda!

  3. #3

    Ghinea trebuie bagat la puscarie pentru idiotenia de PNRR. A fost pus sa faca tot ce trebue ca Romania sa nu ia niciun ban de la UE MUE. La fel ca in 2016, guvernarea 0. Siktir!

Adaugă un comentariu

Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii! Adresa de email nu va fi publicată.
Comentariile care conțin injurii, un limbaj licențios, instigare la încălcarea legii, la violență sau ură vor fi șterse. Îi încurajăm pe cititori să ne raporteze orice abuz vor sesiza in comentariile postate pe Catavencii.

Editoriale
  • Balada morților din telefon

    28 iunie 2022

    Cîți morți s-au strîns în telefon, o, Doamne, ca-ntr-un mausoleu de buzunar, colegi, profesori, domnișoare, doamne, n-aș vrea să-i șterg, ci le ofer zahar să-ncerce să mă sune încă-o dată. […]

  • Se descoperim România în același timp cu Ciucă

    28 iunie 2022

    „Știm foarte bine, motorina nu se produce în țară.“ Așa grăit-a, luni, premierul Ciucă. Este unul dintre cei mai informați oameni ai țării, are la dispoziție absolut orice informație își […]

  • Țară mică, minți puține

    27 iunie 2022

    Coaliția de guvernare clocește un ou aurit pentru Iohannis, adică un nou mandat la vîrful statului. Vrea să facă asta prin modificarea Constituției, și anume prin schimbarea modalității de alegere […]

  • Balada trapezistei de la Capșa

    21 iunie 2022

    Ședeam la Capșa cu Emil Brumaru, cînd chelneru-a venit să ne anunțe că în parcare ne așteaptă carul doldora de păioase și grăunțe. Era talentul nostru de rezervă și nu […]

  • Tiriplici și alte animale fantastice

    21 iunie 2022

    Marcel Ciolacu este viitorul premier al României. Conform protocolului actualei coaliții de guvernare și conform viselor sale destul de umede. Florin Cîțu este fostul premier al României. Între ei stă […]

Editoriale
  • Balada morților din telefon

    28 iunie 2022

    Cîți morți s-au strîns în telefon, o, Doamne, ca-ntr-un mausoleu de buzunar, colegi, profesori, domnișoare, doamne, n-aș vrea să-i șterg, ci le ofer zahar să-ncerce să mă sune încă-o dată. […]

  • Se descoperim România în același timp cu Ciucă

    28 iunie 2022

    „Știm foarte bine, motorina nu se produce în țară.“ Așa grăit-a, luni, premierul Ciucă. Este unul dintre cei mai informați oameni ai țării, are la dispoziție absolut orice informație își […]

  • Țară mică, minți puține

    27 iunie 2022

    Coaliția de guvernare clocește un ou aurit pentru Iohannis, adică un nou mandat la vîrful statului. Vrea să facă asta prin modificarea Constituției, și anume prin schimbarea modalității de alegere […]

  • Balada trapezistei de la Capșa

    21 iunie 2022

    Ședeam la Capșa cu Emil Brumaru, cînd chelneru-a venit să ne anunțe că în parcare ne așteaptă carul doldora de păioase și grăunțe. Era talentul nostru de rezervă și nu […]

  • Tiriplici și alte animale fantastice

    21 iunie 2022

    Marcel Ciolacu este viitorul premier al României. Conform protocolului actualei coaliții de guvernare și conform viselor sale destul de umede. Florin Cîțu este fostul premier al României. Între ei stă […]

  • Cursa dezarmărilor

    20 iunie 2022

    A trebuit să deschidă gura Macron ca să se facă într-un tîrziu auzită realitatea: războiul e la granițele României. N-ai zice că a băgat cineva de seamă, dacă judeci după […]