Hamas bombardează în Israel, Putin bombardează la Kiev și la Ceatalchioi, sărăcia aruncă în aer cam toate județele României, dar foamea își spune cuvîntul. Război sau pace, omul trebuie să mănînce. Premierul Ciolacu e și el om – cel puțin așa i-au spus consultanții – și a ieșit la cumpărături ca să demonstreze că se poate trăi în România chiar dacă populația e atacată de o coaliție puternică și majoritară.
În magazinul pregătit de SPP, prețurile și cantitățile au fost astfel potrivite ca să încapă în suta de lei în care premierul promisese altă dată că poate băga aproape orice. Și a băgat salam, pateu, brînză, ulei, zahăr, salată, ceapă, castraveți, mere, cartofi, ouă, iaurt, pîine și bere. O listă îmbelșugată, copleșitoare prin varietatea ei, alimentată, se vede treaba, de foamea politică și de setea de putere. O listă proiectată să le arate celor care se plîng de inutilitatea sutei de lei că sînt proști. Că nu știu să cumpere creativ ca premierul, că habar n-au ce poți face cu suma aia, că te poți înfrupta din paisprezece feluri în fiecare zi, ba chiar cincisprezece, dacă premierul n-ar fi sărit peste roșii de frică să nu depășească suta.
Acum închipuiți-vi-l pe Marcel Ciolacu, bărbat înalt, care bate suta de kile, mîncînd dimineața iaurt, la prînz salam, seara pateu și la sfîrșit bînd o bere ca să nu mai audă restul familiei, hrănită cu castraveți, salată și cartofi, plîngînd de foame. De unde carne, de unde lapte, de unde paste, de unde orez? Căci Marcel a cumpărat multe, dar cîte puțin din fiecare, nici cît să-i ajungă pe-o măsea unui om zdravăn, darămite unei familii.
Și chiar dacă omul ăla ar avea suta aia la el în fiecare zi, asta l-ar costa 3.000 de lei pe lună. Mai mult decît salariul minim net și aproape cît salariul mediu net pe economie. Cu 50% mai mult decît pensia medie. Dacă adunăm cei aproape două milioane de români cu salariu minim, cu cei patru milioane și ceva cu pensie medie și sub medie și cu cei două milioane cu salariu mediu, obținem opt milioane de români care nu-și permit să țină dieta de slăbit publicată de Marcel. Dacă le adăugăm și copiii, și familiile, și dependenții, obținem o imagine a sărăciei generalizate, un tablou național al foamei în care ar intra aproape toată populația României. În condițiile în care ar rămîne dezbrăcată și fără bani de transport și utilități.
Bogații, desigur, nu încap aici, ei sînt prevăzuți statistic în alte rubrici, la pensii speciale, scutiri de taxe, exceptări de la plata TVA, clientelă politică, sinecuriști la stat, nepotism și capitalism de cumetrie, politicieni, magistrați, generali.
Așa că, pînă la urmă, în lista de cumpărături a premierului nu se regăsește aproape nimeni. Nici milioanele de săraci – care nu și-o permit –, nici oamenii înstăriți – care n-ar mînca asemenea otrăvuri. În lista aia se regăsesc doar cei trei producători și piața în care își vînd marfa: o țară hrănită cu Salam Săsesc, cu Pate Ardealul și cu bere Ursus, fabricată la Buzău, cum a zis premierul în reclama televizată a acestor brand-uri aflate în plină campanie publicitară.