Pe pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis găsești un nefericit îndemn la lectură care se aseamănă cu mersul pe bicicletă al Veoricăi sau cu mopul Elenei Udrea.
După apelul la lectură, Iohannis are discursurile sale din fața liberalilor. Discursuri în care vorbește despre infrastructură. Spre exemplu, voi știți că România nu prea are infrastructură? Domnul președinte a tras un semnal de alarmă în acest sens.
De asemenea, domnul președinte a pus degetul pe rana administrației românești, citez: „În primul rând, România normală este țara unde statul se află în slujba cetățeanului, o administrație modernă în spirit european înseamnă o administrație în slujba cetățeanului cu profesioniști responsabili și care răspund nevoilor societății”. Nu cred că cineva a sintetizat mai bine de atât nu doar adevărata problemă a administrației românești, care nu e bună, ci și soluția: trebuie să fie o administrație bună.
Domnul președinte Iohannis a mai vorbit, în cuvântările sale în fața peneliștilor, despre „spiritul antreprenorial”. Și spiritul antreprenorial a apărut ca la o ședință de spiritism: „Spiritul antreprenorial este motorul unei țări dinamice, competitive”.
Nimic mai adevărat, nimic mai nimic în același timp.
Mă întrebam, însă: Iohannis s-a dus acolo în calitate de consultant?
Înclin să cred că da. Altfel, în ipostaza de candidat la președinție, bănuiesc că președintele ar fi deschis gura despre vizele pentru SUA. Și despre cum, la o săptămână după ce Excelența Sa s-a întors din State, polonezii au primit vize. Există posibilitatea ca Trump – întreb, nu dau cu parul – să-l fi reținut pe Iohannis ca „lunganul ăla din Polonia”? Altfel mi-e greu să cred că frații noștri, sub presiunea diplomatică pusă de domnul Iohannis, ne-ar refuza vizele.