* Vine iarna, bine-mi pare,
chit că-i cu factură mare;
scumpă-i gigacaloria,
că trăim în România.
O lună – şi restul, zile,
pînă la Sfîntul Vasile;
asta mai puţin contează,
vigilenţa ne e trează,
presa-i un cîine de pază,
care, uneori, veghează.
Ca mîine-i decembrie
şi încă nu ştim de ce
se termină înc-un an,
cu fasole la cazan…
Va fi ziua Naţională:
românii, cu burta goală,
se vor repezi să ia,
după ce vor asculta,
de la Alba Iulia,
ce căca… din nou vor cuvînta
cei pe care i-au ales
(din păcate, foarte des).
Frigul încă nu ne muşcă,
dar se-aude Ştefan Hruşcă;
omul a avut mult fler:
face bani din leru-i ler.
Decît să tragem o Hruşcă,
tot mai bună e o duşcă!
Pam-pam!
* Pentru că mai sus vorbeam,
despre duşcă pomeneam,
iată cum actualitatea
se ascunde-n Libertatea,
care ne sporeşte chinul
cu titlul "Cum păstrăm vinul".
Cică ăla care bea
(nu eu, ci altcineva!),
vinul de vrea să îl ţină,
să nu-l pună la lumină,
să-l vegheze permanent,
cum ar face-un abstinent.
Vorba mea e mult mai scurtă:
cum păstrăm vinul?
În burtă!
Pam-pam!
* A stat, aşteptîndu-şi rîndul,
şi-un material din Gândul:
dacă eşti român de viţă
şi doreşti să-ţi faci o fiţă,
să mănînci cocoş de munte,
poţi avea surprize multe.
Arătau la PRO TV
Că numai cocoş nu e
ce găteşte omu-n tavă.
Bine că nu-i cu otravă!
Cu un pui mai dolofan,
picaţi, sigur, de fazan!
Bine că nu vi s-a scurs,
din oală,
laba de urs!
Pam-pam!
* La sfîrşit, ca la final,
care nu prea e pe val,
Însă dă o veste bună,
să o soarbem împreună:
a spus premierul Boc,
dintr-un suflet, dintr-un foc,
că va demisiona,
dacă ţinta va rata,
dacă nu vom avea spor
nici în anul viitor.
Vestea bună-i aia că,
Orice se mai întîmplă,
ori va fi bine, la loc,
ori o taie Emil Boc!
Pam-pam!