Prea mulți bani pentru școală strică

Despre preferința președintelui Iohannis pentru o armată mai bine finanțată decât întreg învățământul românesc s-a mai scris. Încă de la primul pas prezidențial, făcut la scurtă vreme după depunerea jurământului (vacanțele exotice included), care a fost acela al convocării tuturor partidelor parlamentare pentru a semna un acord care să garanteze finanțarea armatei cu 2% din buget. Te așteptai de la un fost profesor și fost inspector școlar, care visează, printre coșmarurile cu case pierdute, la o Românie educată, ca primul său act major să fie convocarea partidelor pentru a le cere ca, indiferent de guvernare, să respecte legea și să aloce 6% din buget educației. Știm, de doi ani, că nu asta a fost principala sa frământare, ci armata. Dar nu te poți pune cu fantasmele unui cetățean cu apucături de caporal care se visează Führer. Așa că asta e: armata are peste 2% din buget, plus creditele de angajament pentru achiziția de armament, iar educația are în jur de 1%. Istoria ne-a demonstrat, de altfel, că nu-ți trebuie prea multă școală nici pentru a apăsa pe trăgaci și nici chiar pentru a declanșa un război, fie el și mondial. La naiba cu școala, să luăm pușcoace pentru Moș Teacă!

Ne înarmăm

ca să fim primii din NATO care dau piept cu rușii. De aia cumpărăm avioane second-hand, din generații depășite, de aia avem două fregate de pe vremea amiralului Nelson, care ne-au costat cât o autostradă, de aia ne pregătim să cumpărăm transportoare de trupe și corvete de aproape patru miliarde de euro. Câte avioane cumpărăm? Vreo 24. Câte au rușii? Cam 1.500 de avioane de atac și multirol, multe dintre ele din generații mai noi decât F-16. Suntem încrezători, așadar. Fiecărui pilot român de F-16 îi revin cam 62 de inamici pe cap. O nimica toată. Putem face asta. Oricum, până vin avioanele americanilor, terminăm noi cu îngâmfații ăștia ai lui Putin. Asta dacă vin avioanele americanilor. E posibil ca alea invizibile să nu poată trece peste Serbia.

Asta e, armata costă

pentru că suntem membri NATO și avem angajamente. Dacă ne-am fi băgat într-o alianță mondială a învățământului, poate ne-am fi asumat și am fi respectat niscaiva angajamente și în domeniul ăla. Dar așa…

Așa, bugetul Ministerului Apărării este de 16,322 miliarde de lei, iar bugetul Ministerului Educației este de doar 8,243 miliarde de lei. Păcat că armata României nu are decât vreo 73.000 de angajați. Puține locuri de muncă pentru cei 200.000 de copii care termină 12 clase în fiecare an.

Clotilde Armand, mânată

de cele mai bune intenții, a conceput și coordonat un studiu despre bugetul sectorului 1. Din acest studiu reieșea că în respectivul sector s-ar cheltui anual 11.000 de lei pentru educația fiecărui elev.

Studiul a fost prost citit, prost înțeles, dar a fost rostogolit mai departe. Din rostogolire în rostogolire, un blogger a ajuns la concluzia că în întreaga țară se cheltuiesc 11.000 de lei anual pe cap de preșcolar/școlar, ceea ce ar duce la un total de 30.000 de euro cheltuiți de statul român pe educația fiecărui copil care termină 12 clase (fără a lua în considerare grădinița și clasa pregătitoare).

Studiul doamnei Armand spunea, de fapt, că statul alocă aproximativ 4.600 de lei anual fiecărui elev din sectorul 1, restul până la 11.000 de lei fiind bani cheltuiți de administrația locală pentru firme prietene care fac reparații de școli, de cele mai multe ori la prețuri supraevaluate. Bine, raportul nu spunea asta în clar, am tradus pentru dumneavoastră.

De la 4.600 de lei pe cap de elev până la 11.000 e distanță mare. Distanță pe care blogger-ul cu pricina nu s-a sfiit s-o parcurgă, generalizând la nivelul întregii țări și trăgând concluzia că statul dă prea mulți bani pentru învățământ. Da, exact, prea mulți bani.

Realitatea este că,

din 2011, de când legea învățământului a lui Funeriu a fost trecută prin Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului Boc, statul finanțează învățământul pe principiul “banii urmează elevul”. Astfel, anual se stabilește un cost standard per elev/preșcolar, cost în funcție de care școlile primesc banii pentru a acoperi cheltuielile cu salariile, sporurile, indemnizațiile și alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum și contribuțiile aferente acestora pentru unitățile de învățământ. Tot din banii rezultați din costul standard per elev/preșcolar se mai finanțează și cheltuielile cu pregătirea profesională, cheltuielile cu evaluarea periodică a elevilor, precum și cheltuielile pentru bunuri și servicii. Cheltuielile cu pregătirea profesională includ și cheltuielile legate de formarea continuă și evaluarea personalului din unitățile de învățământ preuniversitar particular și confesional acreditat.

Ei bine, în loc de 11.000 de lei, costul standard per elev/preșcolar pentru anul 2017 este de 3.740 de lei. Acesta este costul mediu, în unele zone el fiind mai mic, în altele el fiind mai mare. Dar media, cum spuneam, aceasta este.

Ăștia sunt banii care vin de la minister

către fiecare școală, liceu, grădiniță, în funcție de numărul de elevi. La acești bani se mai adaugă și cheltuielile făcute de administrațiile locale, din bani veniți tot de la buget, prin cotele defalcate din TVA. Aceia nu sunt, însă, bani alocați direct educării elevilor. Nu putem spune că sume care se investesc azi în construcția, renovarea sau dotarea școlilor se fac pentru un singur ciclu educațional, fiind investiții pe termen lung. Așa că, probabil, onest vorbind, statul alocă anual fiecărui elev sau preșcolar undeva între 4.500 și 5.000 de lei. Departe rău de cei 11.000 de lei pe care deja îi flutură unii.

Și mult, mult mai departe

de banii care se percep în învățământul privat. Dacă unora suma de 30.000 de euro pentru 12 ani de școală și încă 3 ani ce preced școala propriu-zisă li se pare mare (suma reală fiind, oricum, undeva pe la 16.000 de euro), atunci n-ar fi rău să afle că un an, un singur an la Școala Americană din București costă, în medie, 19.000 de euro.

Da, dar ăia pentru care se plătesc 230.000 de euro doar pentru 12 clase au șansa să ajungă să vândă armamentul pe care-l vor plăti cei pentru a căror școlarizare se plătesc doar 16.000 de euro, tot pentru 12 clase. Ghinion.