Șaisprezece echipe sunt deja în avioane, în drum spre casele lor. Multe aveau biletele luate din timp. Ar fi fost o minune să le schimbe pentru a pleca mai târziu. Oricât de imprevizibil ar fi uneori fotbalul și oricât de multe echipe ar merge mai departe din grupe, Haiti, Curaçao, Qatar, Uzbekistan, Panama, Irak sau Iordania n-au putut păcăli pe nimeni.
Au surprins Congo, Capul Verde, Africa de Sud și chiar Bosnia și Herțegovina. Chiar dacă a eliminat Italia la baraj, Bosnia e Bosnia, vorba regelui Gică Hagi. Foarte probabil, vor pleca acasă toate după următoarele meciuri. Adversarii sunt, respectând enumerarea de mai sus, Anglia, Argentina, Canada și SUA.
Trofeul de bufoni ai Mondialului a fost împărțit de Turcia și Uruguay, cele mai crunte dezamăgiri. Cu loturi estimate valoric la 359, respectiv 473 de milioane de euro și cu jucători la cluburi foarte mari din Europa, cum ar fi Arda Güler și Fede Valverde, de la Real Madrid, ambele au arătat jalnic și au părăsit scena pe merit, nu din cauza ghinionului, nici a arbitrilor răi.
Messi a încheiat grupele cu șase goluri, a marcat în fiecare etapă și sunt șanse bune s-o facă și cu Capul Verde. Din ce se vede, o are grea cu Mbappé, Dembélé, Vini Jr., poate și Haaland, dacă prinde o zi bună cu Coasta de Fildeș și își mai oferă un meci cu Brazilia sau Japonia, în optimi.
Din păcate, cei mai nebuni și frumoși suporteri au plecat și ei acasă. Tartan Army a făcut show în SUA. Scoțienii au ras toată berea din Boston, oraș de irlandezi, unde halbele nu se duc la ureche. Au invadat stadioanele de baseball, au cântat și au contaminat cu veselia lor întreaga lume. Drumul li s-a oprit la Miami, după ce i-au ciufulit brazilienii cu un 3-0 care le-a stricat golaverajul pentru clasamentul echipelor de pe locul al treilea. Dar am rămas cu norvegienii, care vâslesc spre o posibilă mare surpriză, și cu țopăiala olandezilor dilii, pe care am văzut-o și noi de aproape, în Germania, acum două veri. Și cu japonezii obsedați de curățenie mai mult decât de fotbal.
Legat de fani, am observat ceva interesant la Franța. Cei intrigați de numărul mare de jucători cu origini africane din lot (doar trei seamănă la ten cu Platini) sunt recompensați cu fanii francezi din tribune. În niciun cadru cu suporteri francezi pe stadion nu am văzut până acum cetățeni de culoare. Spune și asta ceva despre orânduirea socială din țara lui Macron.
În continuare, deși pe fiecare s-au jucat cel puțin două meciuri, stadioanele din SUA continuă să uimească. E o încântare să le vezi la televizor, darmite să fii pe ele, să le auzi oftând sau explodând de bucurie, să le simți energia.
Cum spuneam, Mondialul abia acum începe. Se va juca la ore mai civilizate, meciurile vor fi tari, de-a eliminatelea. Lumea e curioasă să vadă cât de sus mai poate urca Messi în fotbal și cât de mult poate încurca Ronaldo Portugalia. Și dacă István Kovács va arbitra finala.