Se spune că prin Palatul Cotroceni consilierii plimbă un bolovan de la unul la altul, nedumeriți cumva și ei de această nouă activitate. Ar putea să fie piatra pe care și-a luat-o de pe inimă președintele Băsescu odată cu plecarea guvernului Ungureanu. Dar asta e doar o presupunere fără nici un suport real.
Ai zice că, odată plecat și Ungureanu, președintele pare, după atîta amar de vreme, că a rămas fără job și redescoperă viața.
S-a bronzat, exersează din nou hăhăiala, ceva mai pițigăiată, e drept, se gudură prin parcări cu jurnaliștii ca un motan pe lîngă o veche cunoștință venită în vizită.
Odată scăpat de instrumentul din Palatul Victoria, parcă însuși mînuitorului i s-a luat o ceață de pe ochi. S-a trezit, chiar dacă uneori, cum am văzut în discursul de investitură al noului guvern, îi mai urcă-n gît refluxul gîlgîit al atîtor nopți de muncă.
Mai aruncă venin spre aparat, ca o cobră pe pe Animal Planet, dar e scremută și nu mai are nici măcar puterea flegmelor de odinioară, se mai ia în serios în relația cu FMI-ul și Parlamentul, însă pare că o face doar ca apoi, închis în spatele ușilor înalte, să-l pufnească rîsul.
Te gîndești că e atins de microbul Bunicuței vesele, luat de pe buza vreunui pahar nespălat de la Palatul Cotroceni.
Atît de bine dispus e încît își permite să se prostească, să facă pe nebunul, să se alinte. Păi, altfel cum să vadă în căderea lui Ungureanu și desemnarea lui Ponta un proces democratic? Altfel cum ar lăsa țara pe mîinile unui copil, copilot, a unui necopt dirijat de oameni penali și de comuniști? Altfel cum s-ar stropși la Marga, că l-a asemănat cu Mussolini, dar i-ar zîmbit premierului, care l-a asemănat cu prietenul lui Mussolini? Altfel cum ar spune că mizează pe maturitatea actualei coaliții fără să vorbească de traseism și de sclavii de la UNPR răscumpărați cu banii jos? Altfel cum și-ar permite doar o glumă mediocru-proastă cu doamna Ponta, cînd ar fi putut să facă una genial-scîrboasă?
Hm, și toate acestea în văzul lumii. Cu aceeași nonșalanță cu care Victor Ponta a dat mîna cu doamna Anastase, cea care-l făcuse să intre în grevă. Cum scot relațiile instituționale ce-i mai bun din oameni!
Mă rog, pare vesel președintele nostru. Vesel și mulțumit cum veseli și mulțumiți par cîteodată oamenii după ce au încheiat o înțelegere avantajoasă.
