► Dan Andronic nu-şi dezminte reputaţia de om care poate distruge orice candidat, oricât de mari ar fi şansele acestuia. După ce l-a pus la pământ pe Adrian Năstase, căruia i-a fost consilier în 2004, după ce l-a vârât în istorie pe Tăriceanu, căruia i-a fost consilier în 2008, şi după ce doar ambasada de la Paris l-a salvat pe Băsescu de la o soartă similară pe schimbul consilierului Andronic, acesta s-a dedicat, în ultimii doi ani, distrugerii definitive a Evenimentului zilei, a ideii de presă nesponsorizată pe bani publici şi a imaginii publice (câtă mai era ea) a câtorva sinecurişti de omenie.
De data asta, întreprinderea lui Dan Andronic a fost una încununată de succes. Când a plecat de la putere, PDL a luat cu el nu doar valize cu huiduieli, ci şi contractele publicitare ale CNADNR, banii de la POS – DRU, POS Mediu şi aşa mai departe. Mircea Marian zace sub o mare de flegme care s-au prăbuşit peste el de când s-a adeverit că sugea ca viţelul cu două capete de la bugetul TVR, şi multă lume ezită să sară în apărarea ICR pentru că astfel l-ar apăra şi pe Mircea Mihăieş, omul care n-a avut nici cea mai mică reţinere să-şi pună condeiul în slujba bălăcăririi ţintelor stabilite de strategul Andronic. Bine, totuşi, că Mircea Cărtărescu s-a retras la timp, altfel îl punea cuplul Cristoiu-Andronic să scrie De ce iubim găinile cu pui vii.
► Scandalul meciurilor de la Campionatul European de Fotbal este doar unul dintre multele scandaluri care mocnesc în TVR. Nu e zi a anului în care din TVR să nu fugă pungi cu bani spre diverse destinaţii. E drept, nu stă dezastrul TVR în banii pe care îi luau Lupea sau Pora. Dar fiind sute de Lupea sau Pora, venite să dubleze miile de angajaţi permanenţi care nu fac absolut nimic, se strânge, încet-încet, o sumă frumuşică. În mediul privat doi angajaţi fac treaba pe care la stat o fac cinci-şase, fără ca audienţa să fie favorabilă echipei mai numeroase. Şi tot în mediul privat, dacă prinzi un director că te-a tras în piept cu câteva milioane de euro, cariera lui se termină în dealurile Moldovei. Lăzescu nu putea, totuşi, să profereze astfel de ameninţări, pentru că nu şi-ar strica de bunăvoie viile de la Bucium.