Îi știu pe Alexandru Vlad și pe Ion Mureșan de o viață. Sandu e serios, complicat, devotat literaturii anglo-saxone pe care o cunoaște de mult – și despre care e în stare să vorbească și în somn. Cînd se pune pe scris, lumea își suspendă mersul, iar soarele și luna înțepenesc pe cer. De curînd, mi-a spus că ardeleanul din el e invidios pe bucureșteni. M-am uitat ca la felul patru: e oare posibil? El: "Cum e posibil să mai și scrieți ceva, cînd viața voastră e împărțită în mii și mii de fragmente, toate urgente, toate importante?". Muri e opusul. La el, timpul e infinit, posibilitățile – nelimitate, oportunitățile – zilnice. Cheful de viață nu scade nici o clipă, poezia umblă după el ca un cățel. Cu mersul lui șovăielnic și cu un surîs complice în vîrful buzelor, e expresia vie a poetului liber, care de nimeni nu depandă. El e oriunde acasă, dacă sînt prieteni – și, mă rog, ceva de băut.
Amîndoi participă intens la viața culturală a Clujului. Lansări, vernisaje, emisiuni, colocvii. De curînd, au întîrziat la un astfel de eveniment (numele și împrejurarea nu contează, pentru că n-au avut nici o urmare). După ce s-a terminat, Vlad și Ion au luat-o agale către case. La un moment dat, Muri întreabă: "Cîți bani mai avem?". Vlad se socotește și zice: "Doisprezece". "Hai să bem o vodcă." Amîndoi cad de acord că pică bine una mică. Intră într-o cîrciumioară și își ogoiesc setea. Vodca e cu vorbe și vorbele sînt la ei. Se pune de ora zece, iar călătorii își reiau drumul. Aproape de casă, dar nu chiar foarte aproape, lui Muri îi vine o idee: "Cîți bani mai ai?". "Doi lei." "Eu mai am patru. Hai să stingem c-o bere!" Planul e perfect. Numai că, să vezi minune, toate bombele din zonă sînt închise. Așa că ajung la prima destinație și se despart cu regret în suflet. Muri urcă, Alexandru pleacă mai departe. Și, în noapte, în singurătate, numai ce aude pași în spatele lui, de parcă l-ar fi urmărit cineva. Cînd se întoarce să vadă cine e atacatorul, dă nas în nas cu Ion, care se scotocește de zor prin buzunare: "Știi ce? Ia tu ăștia patru lei, poate găsești o crîșmă deschisă. Bea și pentru mine!".