* Consiliul Județean Brăila va plăti în jur de 500.000 de euro pentru asfaltarea a cinci kilometri de drum județean. Este vorba de două contracte pe care instituția condusă de baronul PSD Bunea Stancu le-a încredințat, în urma unei licitații publice, unei firme prietene: Cricons SRL din Galați.
Cricons SRL are ca acționar unic pe un fost director la SIDEX, Traian Stăncic, om de casă al PSD, susținut puternic de fostul președinte PSD al CJ Galați, în prezent parlamentar PP-DD, Eugen Chebac, dar și de către deputatul social-democrat Cristian Rizea și de baronul Bunea Stancu. De altfel, Traian Stăncic și-a construit prospera afacere de familie, grupul de firme Tancard, deținut în prezent de cei doi copii ai săi, din contractele pentru asfaltări și reparații de drumuri încheiate cu autoritățile publice din Galați și Brăila.
Revenind la asfaltări: primul contract, atribuit de CJ Brăila celor de la Cricons, vizează asfaltarea a trei kilometri de drum, pe DJ 211, între localitățile Roșiori și Tătaru, Km 11+000 – Km 12+000 și Km 15+000 – Km 17+000. Suma pentru care vor fi executate lucrările este de 1.219.887,27 lei cu tot cu TVA, ceea ce înseamnă cam 400.000 de lei pentru fiecare kilometru asfaltat. Cel de-al doilea contract are ca obiect execuția unor lucrări de întreținere și asfaltare a unei alte porțiuni, de doi kilometri, din același DJ 211, Km 45+300 – Km 47+300, iar valoarea de atribuire este de 759.641,31 lei cu TVA inclus.
Per total, Traian Stăncic va încasa de la Consiliul Județean Brăila, condus de amicul Bunea Stancu, 1.979.528,60 lei, o sumă destul de măricică pentru o asemenea lucrătură. Însă, atunci cînd vine vorba despre prietenie, susținere și, în principal, apartenență la același partid, cîteva sute de mii de euro în plus sînt trecute cu vederea.
* La Consiliul Județean Olt lucrează, potrivit organigramei, în jur de 100 de funcționari publici și angajați pe bază de contracte de muncă. Acestora li se adaugă consilierii județeni, președintele și cei doi vicepreședinți, în total 134 de persoane. Cam cîți angajați sînt într-o firmă măricică, căreia îi merge din plin. Diferența este că în vreme ce firma se bazează, pentru a funcționa și pentru a-și plăti salariații, exclusiv pe veniturile obținute din activitatea lucrativă pe care o prestează, Consiliul Județean Olt, există mulțumită taxelor și impozitelor colectate de la contribuabili.
Motiv pentru care un proiect intitulat „Creșterea eficienței serviciilor administrației publice locale din județul Olt prin implementarea unei soluții e-guvernare performante“ este binevenit. Cu atît mai mult cu cît soluția ce urmează a fi implementată este finanțată din fonduri europene, prin POS-CCE.
Semnele de întrebare apar în momentul în care observăm că instituția care tocmai și-a propus să își eficientizeze activitatea cheltuiește 167.400 de lei pentru „servicii de consultanță în management, pentru implementarea corespunzătoare a proiectului“. Practic, angajează o echipă formată din patru oameni care să facă ceea ce, în mod normal, intră în atribuțiile funcționarilor CJ: partea de birocrație.
Astfel, potrivit caietului de sarcini, consultanții vor întocmi cererile de rambursare, rapoarte de progres, planul de achiziții publice în cadrul proiectului, planul de activități etc. Adică tot felul de hîrtii și hîrtiuțe pe care nimeni nu le citește și care, de regulă, reduc eficiența și performanța în administrația publică locală.