Şase străzi fără nume din Timişoara aşteptau să fie botezate. Se adună consilierii locali şi propun ca una dintre ele să se numească Herta Müller, iar alta Mario Vargas Llosa. La Prefectura de Timiş există însă o comisie de cultură la care a venit lista cu botezul spre aprobare. Şi comisia se împiedică de numele celor doi premiaţi cu Nobel. Ilustrul director al Muzeului Banatului, Dan Leopold Cojocaru, personalitate recunoscută pe plan mondial de care probabil că n-aţi auzit, a explicat de ce s-a pus comisia pe picioarele dindărăt în cazul Hertei Müller.
Romanciera trăieşte. „E bine să aşteptăm să devină istorie“, s-a exprimat acest Leopold al Banatului. Alt membru al comisiei, nu mai puţin celebrul Ioan Szekernyes, a cuvîntat abisal: „Nu e normal să acordăm numele unei străzi unei persoane aflate în viaţă, nici chiar în cazul Hertei Müller. Să presupunem că peste cîţiva ani o persoană îşi va ucide familia. Schimbăm numele străzii?“. Înţelegeţi, adică, despre ce persoană ar putea fi vorba! Mai puţin prudenţi, sucevenii n-au aşteptat-o pe Sofia Vicoveanca să devină istorie, au dat unei străzi numele ei. Constănţenii nu s-au temut că Hagi se apucă de omoruri, cînd şi-au rebotezat stadionul. Nu cred că Herta Müller şi Llosa tînjeau să aibă antum stradă în Timişoara. Dar chiar dacă ăsta era visul lor, după presupunerea comisiei cu asasinatele or fi renunţat la el, să nu-şi primejduiască, mai ştii, familiile.
