Cazul Puric la Teatrul Național e simplu și pentru cineva cu o linguriță de creier, dacă o folosește cu bună credință. Omul e admirator al patriotului și creștinului Putin, omul aplică tactica neutralității pacifiste în cazul Ucrainei, doar pentru că n-ar putea să apară public și să blesteme Javelinele și pe cine le-a făcut, omul e un păcălici filozof care e în stare să borască pilde, maxime și snoave cu jet constant ore în șir: viață, sfinți, glume proaste, peste toate un strat gros de divinitate.
Sâmbătă seară, Puric s-a dus la RTV: pe tema totului despre tot. La un moment dat, moment halucinant, i se pun niște imagini de la parade gay și de la o căsătorie a unor persoane gay, iar Puric începe să râsă isteric. În final a conchis: „Există acest lot de oameni care din punct de vedere fiziologic au aceste lucruri… Trebuie într-un fel protejați, chiar social, compătimiți, nu puși pe Calea Victoriei“. Individul nu percepe ieftinăreala „adevărului“ în care se tăvălește ori violența la care el conduce în ultimele sale consecințe.
Lucrurile le-am văzut desăvârșite a doua zi la B1 TV: Laura Chiriac nu-l scotea păe Puric din „mare actor“. De unde până unde mare actor? Iar pe Bulai – atât de neadecvat –, Laura Chiriac îl reducea la poziția unui greco-catolic care are ceva împotriva „religiei“. Impresarul lui Dan Puric, care e un Dan Puric de Făurei, așa, adică știe doar maximele de bază, entry-level în înțelepciune de ședință de bloc, așadar impresarul lui Puric voia să fie amuzant, reușind să fie doar incoerent și bălos pacifist.
Ne trebuie VAR, așa nu se mai poate. E o fază clară de extremism și jocul e lăsat să continue.