M-a pus dracu' să întîrzii, după cinci ani conștiincioși, cu niște rate la bancă. Fără să mă întrebe de sănătate, banca a vîndut creanța unei firme de recuperatori, care s-a pus pe lucru. Mi-am achitat datoria și sînt la timp, dar EOS KSI s-a înfipt cu ghearele și cu dinții în beregata mea și mă mușcă de cur zi și noapte. Nici nu știu cui plătesc, băncii sau altcuiva? Și nu știu de unde au ăia numărul meu de telefon și adresa.
Dar cine e firma? "Expert în managementul creanțelor, EOS KSI România știe că debitele neîncasate pot duce la probleme ale fluxului de numerar în companii. Volumul de muncă implicat în procesarea facturilor neachitate este considerabil. Oferindu-vă o expertiză solidă și soluții individuale, experții noștri în managementul creanțelor vă vor ajuta să vă securizați lichiditățile. Utilizăm instrumente moderne și ne adaptăm întotdeauna serviciile. Puteți fi sigur că luăm toate măsurile pentru a ne asigura că imaginea dumneavoastră rămîne neatinsă." Sub acest anunț nevinovat, generos și modern, se ascunde una din multele căpușe de recuperare aciuate în România, în marginea legii: KRUK, EOS KSI și Coface.
Și ce dacă regulile băncilor sună clar? "În vederea recuperării… se pot aplica mai multe metode: 1) pe cale amiabilă; 2) supraveghere bancară; 3) metode de redresare economică; 4) executarea silită."Aceste găști organizate sînt cuibușorul unor căcănari cu obrazul ca tovalul și cu creierul cît nuca, dar care știu a-nvîrti ghioaga amenințării, indiferent dacă debitorul e de bună credință sau nu, sau dacă creditele sînt reale. Cert e că, după ce cumpără la pachet zeci de mii de creanțe, la un preț de zece ori mai mic, băieții se dedulcesc să bage-n buzunar valoarea integrală a contractului, plus dobînzile.
Aveți mai jos cîteva mărturii, sub protecția anonimatului:
1. Am primit o notificare că am 80 de lei de plată contravaloarea unei facturi Orange. Eu nu mai am abonament de șase-șapte ani (oricum nu am primit nici o altă notificare, fără nici un proces). În 2005 am emigrat în Canada fără a ști nimic de existența acelei creanțe și nici că aș avea ceva de plată cuiva de pe teritoriul României!
2. Am un proces cîștigat cu EOS KSI, acu' vreo patru ani. În martie 2008, am aflat că creanța a fost vîndută în iulie 2007 (după ce am primit sentința definitivă și irevocabilă) la EOS KSI. Am mai fost dat o dată în judecată, dar le-a respins cererea. Cînd am ajuns acasă, am văzut pe ușă o pancartă galbenă pe care scria mare că apartamentul a fost sigilat și că mă vor executa silit.
3. În urmă cu aproximativ doi ani am primit o scrisorică de la EOS KSI, prin care îmi cereau să plătesc vreo 3.000 de lei pe care cică-i datoram Orange România. După doi ani, mai voiau numai 48, partea care reprezenta o restanță.
4. Povestea e asta. În 2007, băiatului meu i s-a furat telefonul, care era pe numele meu. A venit acasă, am sunat la Orange, am blocat cartela și am reclamat furtul la Poliție. După o lună, îmi vine o factură de la Orange în valoare de 300 de euro. Cel care l-a furat vorbise de această sumă, pînă a fost blocat telefonul. Am fost la Poliție și mi-au dat o dovadă că am anunțat pierderea telefonului și că se cercetează acest furt. Am trimis firmei EOS hîrtia de la Poliție, dar au urmat cinci ani de calvar, în care firma mă anunța pe toate canalele, telefonul de acasă, de la seviciu sau scrisori prin poștă că mă dă în judecată dacă nu plătesc cei 300 de euro, sau jumătate din ei, sau și mai mult.
Mai știu zeci de mărturii care atestă nesimțirea și ilegalitățile acestor firme care se bazează exclusiv pe frica adresanților. Cu listele "victimelor" și adresele acestora, recuperatorii tocmesc două feluri de salariați. Intelectualii expediază scrisori către cei pe care îi presează să plătească sume grele, iar ghiolbanii dau telefoane de amenințare.
Aceste scrisori și telefoane pot fi asimilate infracțiunilor de amenințare și șantaj prevăzute în Codul Penal. Conform art. 1578 Cod Civil, alin. 1, lit. a, orice cesiune se face numai cu semnătura celui cesionat. Dacă refuză, cesiunea nu e valabilă în fața legii. Nici o companie nu poate să-ți ofere datele către altă companie sau să le facă publice fără acordul tău (Legea 677/2001). Penalizările nu pot depăși valoarea creanței.
Ce-ar mai fi de spus? Rînjetul unui șef de la EOS face nițică lumină: "Rata de succes este de circa șapte ori mai mare în România, comparativ cu media țărilor din regiune". Frumoasă țară, păcat că rakeții zac fără suflare în dealurile Moldovei, în loc să le spargă meclele acestor viermi îmboboșați.
