Rămășițele zilei de mâine cu taxele neîncasate astăzi și ieri

De două săptămâni încercăm să punem cap la cap modul în care funcționează relația dintre Curtea de Conturi a României și Agenția Națională de Administrare Fiscală.

În mod normal, Curtea de Conturi ar trebui să verifice ANAF cu aceeași cerbicie pe care o dovedește atunci când se repede asupra micilor administrații locale, uneori niște primării care de-abia își acoperă salariile, neavând și bani pentru a-și angaja juriști super-șmecheri. Dar Primăria unei comune cu 2-3.000 de locuitori nu se poate nici apăra, nu poate nici să contraatace. ANAF-ul, pe de altă parte…

De aceea, chiar dacă

doar numele onoratei Curți de Conturi ar trebui să-i facă pe cei din ANAF să tremure de emoție, mai ales dacă numele respectiv este asociat cu sintagme precum „control“ sau „verificare“, în realitate lucrurile stau mult mai relaxat. Căci relaxați stau cei care știu că și-au aranjat ploile din timp, cum se cuvine, și mai ales că cei care ar trebui să decidă controale la sânge asupra Agenției sunt, până la urmă, niște oameni vulnerabili, care ar tremura strașnic, la rândul lor, dacă ar auzi că firme de-ale rudelor sau prietenilor urmează să fie puricate de către ANAF.

Să-l luăm, de exemplu, pe domnul Bădălău. Niculae Bădălău, un om atât de aprig, încât în fața lui tremura, până nu demult, întregul județ Giurgiu și, din când în când, chiar și neînfricata Bianca Drăgușanu.

Lui Bădălău senior nu i-a găsit partidul altă sinecură decât un post de vicepreședinte al autorității de audit a CC. Omul avea, însă, atât de multe firme în încrengătura clanului, atât de multe interese mutate pe umerii fiicei, ginerelui și fiului, încât, practic, nu exista zi de-a lungul unui an în care cineva din familie să nu aprindă câte o lumânare cu gândul la ANAF. Numai să fi vrut ANAF-ul să verifice cât de cât serios proveniența banilor folosiți de fiica lui Bădălău pentru salonul de evenimente, că ditamai vicepreședintele CC ar fi fost instantaneu în anticamera lui Ionuț Mișa, pregătit să dea în scris că orice audit al Curții de Conturi la ANAF nu va ieși, ani de-acum înainte, decât cu coroniță și magna cum laude.

N-a mai fost nevoie de așa ceva, pentru că de domnul Bădălău s-au ocupat alții. În primul rând, colegii de coaliție, cei de la PNL, și, în al doilea rând, procurorii DNA. N-ar fi de mirare, la ce avânt își luase omul, să aflăm că și colegi din PSD au pus umărul, căci asta este, oricum, tradiție în partid.

Despre domnul Busuioc,

actualul președinte al CC, am mai vorbit. Absolvent al unei facultăți particulare de Drept, după ce mai trecuse și printr-o școală de subofițeri de Poliție, Busuioc a meșterit o viață întreagă la cadastru. De acolo a fost pescuit de descoperitorii de talente ai PSD și împins în fața selecționerului Dragnea, care l-a apreciat atât de mult, încât l-a făcut secretar general al Guvernului și, mai apoi, l-a uns urmaș al lui nea Nicu Văcăroiu la Curtea de Conturi.

Ca să nu-l trimită cu mâna goală la Curtea de Conturi, Dragnea i l-a pus în sacoșă lui Busuioc și pe Florin Tunaru. În timp ce Busuioc devenea președinte al Curții de Conturi, în toamna lui 2017, Tunaru devenea vicepreședinte al Autorității de Audit a CC.

Dar Florin Tunaru nu venea din neant, fiind el însuși unul dintre darurile speciale făcute de Liviu Dragnea omenirii și, în special, României.

Între 2012 și 2017, Florin Tunaru a lucrat chiar la ANAF, ca vicepreședinte, fiind responsabil cu inspecția fiscală. Înainte de asta, Tunaru lucrase direct cu Liviu Dragnea, la Consiliul Județean Teleorman, ca șef adjunct al direcției de contabilitate și, mai apoi, consilier personal al lui Dragnea. Tot pe-atunci fusese și trezorierul PSD Teleorman. Rise Project spune că Tunaru l-a ajutat mult pe fiul lui Dragnea să obțină ferma de porci, dar astea-s deja amănunte.

Cunoscătorii dedesubturilor profunde ale relațiilor mai mult decât amicale dintre Curtea de Conturi și ANAF spun că, de fapt, omul-cheie al lipsei de activitate a CC atunci când vine vorba despre fisc ar fi Marius Vorniceanu. Acesta a fost, între 2002 și 2014, omul-cheie al Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili. Între Vorniceanu și Liviu Dragnea, același Liviu Dragnea, a existat mereu o bună relație de neagresiune, firma fiicei lui Vorniceanu efectuând auditul TelDrum. Recunoștința deținătorilor acțiunilor la purtător a fost eternă.

De ani buni, Curtea de Conturi și ANAF sunt controlate de oameni puși acolo de Liviu Dragnea. Dacă sunt competenți și-și fac bine treaba, de nu s-a gândit nimeni să-i înlocuiască, înseamnă că, de fapt, Dragnea a fost un vizionar care a știut să aleagă bine pentru România. Sau mai poate însemna că cei care-i tolerează pe protejații lui Dragnea nu sunt cu nimic mai buni decât acesta din urmă.