Pentru Raul Pătrașcu, managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Timișoara, pandemia a venit ca un ajutor nesperat. Numit manager al SCJUT pe 27 noiembrie 2019, mandatul său interimar ar fi expirat, de drept, pe 27 mai 2020. În perioada de șase luni a interimatului exercitat de către Raul Pătrașcu ar fi trebuit organizat un concurs pentru funcția de manager, concurs la care Pătrașcu n-ar fi putut participa pentru că nu întrunea toate condițiile necesare, cum, de altfel, nu le întrunește nici acum. Dar a lovit pandemia și, pentru că spitalele sunt, așa cum ni se spune, în linia întâi, s-a uitat puțin chestia aia cu concursul. Că doar nu te apuci să ții de mărunțișuri din astea, când țara are nevoie de medici, cum are nevoie și de manageri pricepuți și eficienți.
Cum Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara nu este
spital COVID, treaba managerului Raul Pătrașcu era una extrem de importantă pe vreme de pandemie: să organizeze totul atât de bine încât să țină virusul cât mai departe de spital și, mai ales, să aibă grijă să nu se infecteze medicii, ca să-și poată face treaba în continuare.
Ei bine, aceasta fiind misiunea principală a chimistului și, ulterior, medicului Pătrașcu, nu știm cum se face că acesta a eșuat lamentabil.
La sfârșitul lunii octombrie,
informația a răbufnit în presa timișoreană: Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara este ditamai focarul de COVID. Și nu doar un focar, de fapt, ci o frumoasă colecție de focare, conform datelor furnizate de DSP.
O dată, SCJUT apare menționat ca focar de sine stătător, cu 19 cazuri. Dar ar fi fost prea simplu să fie doar asta. Mai sunt nouă cazuri la secția de Urologie, douăzeci de cazuri la secția ATI, patru cazuri la Neurologie 2, trei cazuri la Nefrologie, patru cazuri la Chirurgie 3 și patru cazuri la laboratorul de hematologie. În total, în tot Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara sunt nu mai puțin de 52 de cazuri de infectare. Medici, asistente, personal auxiliar și pacienți.
Dar să fie acestea singurele cazuri
de infectare cu SARS-CoV 2 de la SCJUT? Nu, nu sunt, dar pentru ca o secție să fie declarată focar ar trebui să existe trei infectări confirmate. La secția de Chirurgie vasculară, condusă de o mai veche cunoștință de-a noastră, medicul Mihai Ionac, doi doctori au fost confirmați ca infectați. Dar fiind doar doi, nu trei, oficial nu este vorba despre niciun focar. Problema e că nu știm dacă este sau nu focar, pentru că Mihai Ionac le-a interzis angajaților secției să se testeze, chiar dacă au fost contacți direcți cu cei doi infectați, pentru ca secția să nu fie declarată focar. Nici măcar cei doi medici depistați pozitiv nu au fost testați de către spital sau în sistemul public, ci și-au făcut testele la clinica particulară Medlife, încălcând interdicția de a se testa impusă de către Ionac.
Raul Pătrașcu, managerul interimar
al SCJUT, a reacționat imediat după ce instituția pe care o conduce a fost pusă pe lista focarelor din județul Timiș, anunțând că descoperirea atâtor infectați se datorează politicii de testare masivă pe care a implementat-o în spital încă de la începutul pandemiei.
Așa cum s-a întâmplat de obicei de când a fost uns manager al SCJUT, realitatea a venit rapid să-l contrazică pe descoperitorul gazelor care modifică ADN-ul.
Mai întâi, un angajat al spitalului a comentat în subsolul articolului publicat de tion.ro, spunând că masiv s-a testat doar în zona de birouri și că medicii, asistentele și personalul auxiliar au fost testați rar spre deloc. Apoi un alt angajat, care a preferat și el să intervină anonim, a povestit că a fost testat o singură dată, în luna mai, iar de atunci nimic.
Ulterior au apărut contestatarii și pe contul de Facebook al managerului-minune. Claudia Elisabeta Leahu, de exemplu, i-a scris lui Raul: „Am rugămintea să se mai testeze și în ambulatoriu, cei ce facem triajul. Ms.“. Apoi Bisenia Brebeanu a scris și ea: „Sunt în triaj, la recoltări, și în ambulator pe cabinete de la începutul pandemiei! Nu am fost testată încă!“.
Așadar, testarea masivă vehiculată de către Raul Pătrașcu este încă una dintre minciunile pompoase cu care personajul ne-a obișnuit încă de pe vremea când debita prostii despre efectele gazelor lacrimogene folosite pe 10 august 2018.
De altfel, de-abia
după ce DSP a declarat existența mai multor focare în cadrul SCJUT a început și Raul Pătrașcu să se gândească serios la testarea medicilor, a asistentelor și a personalului auxiliar. Până atunci, testarea „masivă” a însemnat doar testarea personalului medical revenit din concediu. Așa se face că prima dispoziție a managerului legată de testare a fost emisă de-abia pe 30 octombrie 2020, la șase luni și jumătate de la prima decretare a stării de urgență. Târziu-târziu, dar măcar de data asta domnul Pătrașcu a acționat temeinic: a făcut o programare riguroasă a testărilor, pentru că spitalul are aproximativ 4.000 de angajați, care nu pot fi testați toți odată. Așa că programarea testărilor se întinde până în februarie 2021. Da, da, până în februarie, la trei luni distanță de momentul actual. ATI-ul, confirmat deja ca focar, cu douăzeci de infectări, e programat pentru testări taman în ianuarie 2021, iar secția de Neurologie 2, alt focar, este programată pentru testări între 22 și 28 februarie 2021.
Până la urmă, Raul Pătrașcu este chimist și, de puțină vreme, și medic, căci a terminat facultatea de medicină în 2019. Așa că îi putem ierta greșelile de limbă română. Probabil că despre asta este vorba, căci când a zis „am testat masiv“, folosind verbul la timpul trecut, o fi vrut să spună „vom testa masiv“, la viitor, lucru mai apropiatde realitate.
Aaa, și n-am fi scris nimic despre PNL dacă domnul Pătrașcu nu ar fi membru al acestui partid, apartenență politică ce i-a și adus numirea în funcția de manager.
