De două ori a făcut Geo Bogza puşcărie pentru atentat contra bunelor moravuri. I s-a tras de la poezii. A fost acuzat de pornografie şi a stat la mititica, în dulcea perioadă interbelică. Se poate spune că şi Bogza o căuta – cu program! –, dar să-l bagi la închisoare pentru versuri e o porcărie uriaşă, oricum ai lua-o. În tinereţe era contra instituţiei burgheze a căsătoriei.
Scria poezii de dragoste minunate – una e despre o partidă de sex cu o servitoare bondoacă, mirosind a transpiraţie, pe care rebelul Bogza spune că o preferă fetelor de familie, compuse din farduri, rujuri, parfumuri şi atît. Cînd unul dintre prietenii lui avangardişti se însoară, Bogza îl ia peste picior în revistă, dîndu-i numele şi adresa, deşi era o căsătorie din dragoste. Amicul s-a indispus, totuşi nu s-a supărat. După război rebelul se cuminţeşte. La 40 de ani ajunge membru corespondent al Academiei Române epurate de elementele burgheze. Şi cum devenise un cetăţean respectabil al noului regim, Bogza s-a însurat. Nu şi-a permis nimeni să facă bancuri pe seama lui. Erau alte vremuri, iar popasurile prin puşcărie, lungi.